Ziarul Adevărul a publicat un articol despre inițiativa lui Octavian Pătrașcu de a lansa un hub pentru startup-uri.

Octavian Pătrașcu, business developer și angel investor, lansează proiectul ‘’Hub pentru startup-uri’’ prin care vrea să contribuie la dezvoltarea ecosistemului românesc de startup-uri. 

Acesta este următorul pas după experiență în calitate de angel investor în startup-uri de succes ca Vector Watch sau shareholder în companii cu impact social precum ConsultaClick (o platformă pentru programări medicale) sau ICS Agency (o companie de recrutare care oferă locuri de munca tinerilor talentați indiferent de experiență). Proiectul are ca scop înființarea unui hub pentru startup-uri-spațiu dedicat viitorilor antreprenori, tineri inovatori în căutare de finanțare și mentorat.

Ce înseamnă o astfel de investiție?

Conform imaginii schițate de către Octavian Pătrașcu, deocamdată, acest proiect presupune:

• construirea unor structuri ce sprijină progresul afacerilor aflate la început de activitate: incubatoare, acceleratoare, spații de co-working
• suport financiar și parteneriate pentru crearea unui fond de investiții pentru startup-uri
• capital de lucru și resurse materiale ce acoperă necesitați logistice: consultanță, servicii de management al afacerii (administrare, juridic, financiar, HR)
• birouri moderne dotate cu facilități recreaționale și design ‘’stil Google’’
• infrastructura IT&C și servicii de telecomunicații de ultimă generație
• programe de mentorat, evenimente și conexiuni cu eventuali angel investors
• servicii de marketing online și promovare a produsului (activități de networking, expoziții).

 

Mai multe huburi – mai multe şanse pentru startup-urile româneşti

Responsabilizarea antreprenorilor a început să se traducă în fapte concrete. În ultimii 4-5 ani, aceştia au investit în construcţia de huburi după modelul celor din afară. Dar pentru ca aceste investiţii să poată fi valorificate e nevoie de o reală comunicare între aceste spaţii, ca să creeze o reţea suficient de dezvoltată să acopere aspectele lipsă. Conform studiilor (efectuate de EY şi Impact Hub 2016), aceste nevoi şi lipsuri ce demontează creşterea startup-urilor sunt conectate după cum urmează:

• nu există o finanţare adecvată
• educaţie antreprenorială deficitară
• mediatizare ineficace
• nedezvoltarea culturii de tip business angels
• lipsa unei tradiţii a inovaţiei.

În acest context, construirea unui hub e soluţia perfectă care oferă condiţiile necesare unui spaţiu de agregare. În primul rând le dă investitorilor posibilitatea de a tria în cunoştinţă de cauză cele mai competitive idei de business. Iar tinerii primesc expunerea de care au nevoie, capătă experienţă si îşi dezvoltă abilităţile prin însuşirea unor lecţii. În cazul unui eşec, învaţă că perseverenţa duce la obţinerea calităţii. Octavian Pătraşcu afirmă că “România are nevoie de cât mai multe oraşe cu huburi interconectate dacă ne dorim ca startup-urile să rămână şi să aibă succes aici’’.

Societăţile axate pe consum trebuie să se reorienteze

„M-am gândit că aş putea folosi investiţiile mele în imobiliare (două imobile sunt deja disponibile) pentru a crea un spaţiu care promovează talentul, cultivă dialogul şi poate folosi experienţa şi know-how-ul pe care le am în ceea ce priveşte dezvoltarea unei afaceri. Tinerii ar putea să beneficieze de toate astea, făcând ce ştiu ei mai bine-să fie inventivi şi creativi“, declară Octavian Pătraşcu.

Conceptul de sharing economy (o economie în care oamenii împart bunurile pentru eficientizare) se extinde asupra tuturor modelelor de business, iar România va trebui să se ralieze şi ea la un moment dat. E un mijloc de folosire raţională a resurselor prin care consumul este înlocuit cu investiţiile durabile. Tocmai acesta este principiul pe care funţionează aceste spaţii de colaborare: deschiderea. Trăim în era societăţii digitale şi această generaţie este una a conexiunilor, care refuză izolarea pe care o implică o utilizare traditională a proprietăţii. Startup-urile au acces la serviciile regăsite într-un hub pe baza unei contribuţii comune în schimbul unui anumit procent din afacere.

„În plus, am convingerea că acest proiect e unul de succes’’, e de părere Octavian Constantin Pătraşcu. Tânărul investitor a acumulat experienţă atât pe plan local, cât şi internaţional în ceea ce priveşte startup-urile. A văzut din interior cum evoluează startup-urile în Silicon Valley, prin intermediul fratelui său care locuieşte acolo şi a luat parte la un exit când compania la care lucra a fost cumpărată de IBM.

El însuşi a fost părtaş la un astfel de succes – un exit foarte mare pentru o companie tehnologică din Israel, una dintre cele mai productive pieţe de startup-uri. Israelul este un model prin capacitatea de a deveni numărul 2 mondial la nivel de creare a fondurilor de capital de risc şi ca număr de startup-uri (peste 3.500), imediat după Silicon Valley.

La începutul lui 2015 a realizat o creştere de 65 % în ceea ce priveşte achiziţiile, cu 33 de exituri ale startup-urilor. România are capitalul uman necesar de a crea startup-uri consistente: dintre cei 95.000 de specialişti pe IT, jumătate sunt dezvoltatori de software. România se află pe locul 10 în lume pentru calitatea tehnologică pe care o posedă, tinerii de aici fiind vânaţi de către companii din toată lumea.

„Implementarea unor astfel de proiecte ne poate ajuta să devenim un etalon pentru regiunea Europei, aceşti tineri talentaţi putând să aibă la fel de multe şanse ca cei din Silicon Valley“, concluzionează Octavian Pătraşcu.