În episoadele trecute ale acestei serii de articole despre Blockchain, am explicat tehnologia despre care atât eu, cât și alți antreprenori din zona fintech suntem convinși că va revoluționa tranzacțiile de capital. Închei această serie de articole discutând despre o serie de utilizări ale acestei tehnologii aflate în diferite stadii de proiect și de modificările de profunzime pe care aceasta începe să le producă asupra piețelor financiare și macroeconomiei.
Așa cum am dovedit în cele deja scrise, criptomonedele precum Bitcoin, dar și Automated Market Makers sau smart contracts sunt deja realități economice. E și firesc să fie așa, fiindcă Blockchain este o tehnologie care poate fi utilizată oriunde e nevoie de baze de date, în lumea financiară și nu numai. E ușor de intuit că mulți dintre următorii unicorni, startup-uri care ating valoarea de 1 miliard de dolari, vor apărea în mare măsură din zona acestei tehnologii. Ca dovadă a acestui lucru, voi enumera pentru început cinci inițiative aflate în diferite stadii de implementare, din cele mai diverse domenii:
1. Alegeri. Faptul că Blockchain e un registru descentralizat, imposibil de falsificat și ale cărui înregistrări poartă amprente temporale (timestamp) elimină, în principiu, orice fel de posibilități de fraudă legate de votul electronic, păstrând toate avantajele acestuia. Cu asta se ocupă deja un startup din statul american Virginia, FollowMyVote.
2. Baze de date medicale. Aici, utilitatea Blockchain constă în păstrarea confidențialității datelor personale, dar și datorită său caracterului interoperabil și descentralizat. O companie din Denver, Burstiq, pune accentul pe smart contracts în acest domeniu.
3. Vaccinarea anti-COVID. Am vorbit deja despre monitorizarea stocurilor și a ingredientelor din produsele alimentare și posibilitatea de identifica originile unui ingredient contaminat. Ideea de a folosi tehnologia la stocuri de echipamente de protecție anti-COVID și vaccinuri e firească, iar un grup de cercetători din Abu Dhabi și SUA a elaborat deja o propunere care are în vedere așa ceva. Scandalurile legate de vaccinul rusesc Sputnik V, din care o variantă a fost aprobată și o alta livrată, ar fi imposibile printr-o astfel de monitorizare strictă, fără a mai vorbi de avantajele de fluidizare a distribuției.
4. Drepturile de autor. Evidența difuzării pieselor muzicale la radio și în diferite spații este extrem de complicată, iar artiștii se plâng permanent de dispariția în neant a veniturilor, fiindcă un mare număr de difuzări sunt ratate cu sau fără intenție. Blockchain-ul înseamnă un registru la îndemâna oricui, automat și fără eroare. Și aici este vorba despre smart contracts, iar de asta se ocupă o companie newyorkeză pe nume Mediachain, care a fost achiziționată de Spotify în 2017.
5. Spălarea banilor. Chiar dacă Blockchain și-a început cariera odată cu criptomonedele pe Dark Web, pentru diferite plăți mai mult sau mai puțin ilicite, acesta poate fi utilizat pentru atestarea identității operatorilor financiari persoane fizice, împreună cu datele biometrice ale acestora. Ocular, un startup din Los Angeles, creează o bază de date care face furtul de identitate sau falsificarea acesteia imposibilă, simplificând în același timp accesul la documente personale pentru utilizatorii legitimi.
Revoluția de pe piețele de capital
În materie de trading online și piețe financiare, Blockchain-ul e la el acasă, iar diversitatea conceptelor și abordărilor este aproape infinită. Din punctul meu de vedere, noutatea adusă de această tehnologie pe piețele de capital se referă la trei mecanisme fundamentale, toate înrudite:
1. Tokenizarea activelor. Datorită Blockchain, înscrisurile care dovedesc proprietatea asupra unor active sau chiar activele propriu-zise, fie ca e vorba de artă sau de vinuri, sunt înlocuite de tokenuri (simboluri) nefalsificabile. Probabil intuiți deja avantajele acestei transformări: siguranță, lichiditate, comoditate, transparență.
2. Democratizarea investițiilor. În momentul de față, micii investitori au, în general, acces la companiile promițătoare doar după ce acestea și-au făcut listarea inițială pe bursă, adică atunci când tind să se maturizeze și să producă un profit constant, dar redus. Firmele de Venture Capital implicate în ele tind să întârzie momentul listării pentru a culege un yield (profit /randament) cât mai mare. Această barieră tinde să fie eliminată prin conversia valorilor mobiliare (părți sociale, acțiuni nelistate) în aceleași token-uri, care pot fi accesate prin intermediul unor „fonduri unicorn”. Exact asta este structura pe care o propune ADDX (anterior iSTOX), companie de Blockchain în care sunt implicate Singapore și bursa din acest stat. Accesul la companii nelistate se poate face începând de la 20.000 de dolari, sumă relativ mare pentru debutanți, dar infimă față de milioanele care circulă în zona fondurilor de investiții. Ceea ce spuneam la început (că Blockchain va produce următorii unicorni) se verifică și în sensul că acesta va contribui la finanțarea lor, oricare ar fi domeniul de activitate.
3. Ușurința finanțărilor. Privit din unghiul antreprenorului, mecanismul descris mai sus poate aduce bani din mai multe surse, disponibili în condiții mai avantajoase, mai repede și la timp decât în momentul de față. Platformele de peer-to-peer lending beneficiază din ce în ce mai mult de aportul tehnologic al Blockchain și sunt doar un exemplu marginal, fiindcă finanțatorul se va aștepta doar la o dobândă. Dar un antreprenor care urmărește cooptarea unor investitori mini-angel pe termen mai lung va pune, de regulă, pe piață un număr de token-uri care pot fi accesate de doritori, pentru ca aceștia să se aștepte la beneficii asemănătoare cu ale investitorilor angel, doar că proporționale cu sumele mult mai mici. Procesul poartă numele de ICO (Initial Coin Offering – Ofertă Inițială de Monedă), fiindcă ideea de criptomonedă este aplicabilă și aici, dar nu în accepțiunea de „sac cu bani virtuali”. Ci, cum spune și numele, într-un sens apropiat de IPO (Initial Public Offering – listarea publică inițială de pe burse), de drept de proprietate asupra unei părți dintr-un startup. Birocrația, accesul târziu, pragurile de acces ridicate și toate celelalte bariere legate de finanțele clasice lipsesc cu desăvârșire.
Permițând accesul la piețele de capital pentru un număr foarte mare de investitori tineri, activi economic, din segmentul Millennials, Blockchain-ul face productivi toți acești bani, care altfel ar genera dobânzi real negative în conturi bancare sau ar fi pur și simplu cheltuiți pe amuzament. Iar beneficiarii finanțărilor sunt exact antreprenorii din aceeași categorie de vârstă, caracterizați prin creativitate și aptitudini de business deosebite. Personal, nu cred că peste 10 ani economia globală va mai semăna foarte tare cu cea pe care o avem astăzi.
Reglementarea și rafinarea unor tehnologii care astăzi ne pot părea exotice sau riscante vor duce la o lume în care prosperitatea va fi și mai accesibilă pentru orice persoană informată și cu spirit de inițiativă, indiferent de situația materială de la care pornește. Iar această prosperitate se va răsfrânge asupra întregii societăți.
Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.