A spune că ne aflăm în fața unei situații speciale ar bagateliza amploarea fenomenului ce și-a început desfășurarea în forță în toate colțurile planetei.

Crize economice au fost și vor mai fi, însă este pentru prima oară în ultima sută de ani când dușmanul este nevăzut și afectează economia globală pe de-a-ntregul, fără să facă discriminare între sectoare de business, niveluri de dezvoltare economico-socială sau poziționare geografică. 

Ne confruntăm cu frică, anxietate, panică și, ca în fața oricărei situații extreme, ne este pusă la încercare însăși fibra ființei noastre: vom înlemni sau vom lupta? Putem translata axioma aceasta de la nivel personal, unde fiecare își administrează reacțiile la stres așa cum poate mai bine, la nivel de business, unde acțiunile firmelor sunt calate pe calapodul antreprenorial al liderilor acestora.

În ceea ce mă privește, sunt pe deplin încrezător că supraviețuirea și bunăstarea ulterioară nu revin doar celui mai pregătit ci și celui mai adaptabil.

Situația prezentă

În doar trei săptămâni, nu mai puțin de 16 milioane de americani au intrat în șomaj, spune “New York Times”. Semnalul e clar pentru antreprenorii din toată lumea, chiar dacă nu toate țările pun la dispoziție statistici atât de relevante cu atâta promptitudine: criza economică e sigură, estimările căderii variind între câteva procente și chiar 15-20%, după estimările specialiștilor.

În urma rapoartelor cererilor de șomaj nou înregistrate în SUA, unii comentatori au afirmat deprimați că ajutorul de stat de 2 trilioane (mii de miliarde) de dolari anunțat de Donald Trump nu va avea efectul scontat. Istoria ne va arăta de partea cui stă adevărul.

Însă, pentru început, acest pachet de stimulare a oferit o perioadă de relativă stabilitate burselor, ba chiar, în unele cazuri, de ușoară revenire a indicilor bursieri.

Colacul de salvare aruncat de FED (și de majoritatea guvernelor/băncilor centrale ale lumii) nu va ajuta economia să plutească în siguranță la infinit. Din fericire, nu asta este reacția dorită. Ci doar de a impulsiona indivizii, antreprenorii, business-urile să se trezească din amorțire și să lupte pentru supraviețuire. Fără o reacție susținută a sectorului privat nu contează câți bani va tipări banca centrală, economia se va prăbuși.

De aceea este absolut esențial ca economia, care nu este o entitate cu o formă amorfă, ci este formată din business-uri de toate nivelurile, să realizeze că singura direcție pe care trebuie să o țintească este cea a revenirii.

 Plan de acțiune

Încă de când am luat calea antreprenoriatului m-am concentrat pe construirea unui business anabolic, sănătos, care să poate fi susținut, dezvoltat și scalat indiferent de cum bate vântul schimbării pe plan economic național, regional și chiar global.

Un factor cheie în filosofia aceasta a fost conceptul de „work from home” care, pană acum câteva săptămâni, părea doar un „răsfăț” rezervat puținilor aleși. Ei bine, în firmele în care sunt implicat, activitatea  este susținută normal, ba chiar observ creșteri ale productivității, chiar dacă 99% din personalul meu lucrează de acasă de mai bine de o lună.

Ca în orice analiză a succesului, construcția din spate este mult mai importantă decât concluzia: am ajuns aici pentru că am mizat încă de la început pe investiții majore în ceea ce cred eu că este coloana vertebrală a unui business de fintech: departamentul de IT. Doar grație unui departament IT care funcționează impecabil putem vorbi despre digitalizare, despre transformarea digitală, despre business în cloud, despre autonomie augmentată și reacție imunitară crescută la orice „intemperie” economică care poate apărea.

Ce am făcut

Fără a se vrea un manual de reacție la criză sau a fi o listă exhaustivă, voi enumera mai jos câteva dintre acțiunile pe care le-am luat sau urmează să le iau în următoarea perioadă:

1.       Bugetare specifică
Nicio măsură, nicio reacție din lumea asta, oricât ar fi de revoluționare și îndrăznețe, nu vor putea ține apă dacă nu sunt sprijinite de bani. Cash flow is king! Analizarea, trierea și transformarea operațiunilor fixe și flotante sunt procese esențiale în momente de criză.

2.       Infrastructura
Am numit mai devreme departamentul IT ca fiind coloana vertebrală a business-ului meu. Am pornit în direcția aceasta în 2018, an de construcție, apoi în 2019 am consolidat, toate făcute nu în așteptarea unei crize care, iată, a venit, ci pentru că aceasta este valența ideală a business-ului meu. Comunicarea internă, serviciile avansate de raportare, de urmărire a KPI-urilor specifice, analizarea datelor de business, construirea unui ecosistem complet care să includă întreaga ființă a afacerii, serviciile de cloud, de business intelligence, lista poate continua. Toate sunt doar roți dințate care funcționează optim atunci când sunt bine unse de un departament IT coeziv și stabil. Infrastructure is key during this period of crisis ?

3.       Empowering
Oamenii cheie au șansa și beneficiul de a căpăta și mai multă putere și influență în organizația mea acum, când comunicarea față în față nu mai este o opțiune. Am fost suficient de modest încât să mă înconjor întotdeauna de oameni care mă provoacă, persoane cu personalitate și putere de decizie – acum este momentul în care aceștia strălucesc și îmi dovedesc, încă o dată, că puterea business-ului meu este în mâinile lor.

4.       Procedee și proceduri de lucru
Setarea de obiective și urmărirea acestora nu mai este de mult vreo noutate pentru orice business care se respectă. Cu atât mai mult acum, am implementat un program fix de întâlniri de evaluare, pregătire și stabilire de obiective care să poată fi cu ușurința urmărite. În fiecare luni mă înconjor (virtual, deocamdată) cu cei din top management pentru a pregăti săptămâna în curs, iar ziua de vineri ne găsește într-o ședința video care încheie și evaluează cele 5 zile de activitate. 

5.       Raportare
Grație sistemelor IT menționate mai sus, îmi este extrem de facil să fac tracking al activității de raportare a grupului, pornind de la obiective macro și până la micro, acolo unde situația o cere.

6.       Motivare financiară
Am construit în jurul meu o cultură meritocratică; îi răsplătesc pe cei care fac performanță dar, pe de cealaltă parte, urmăresc, identific și analizez mediile și persoanele care nu performează la adevărata lor valoare. Cred în oamenii care mă înconjoară, tocmai de aceea, investesc timp și resurse în a-i asculta și ajuta pe cei care au nevoie de un imbold, experiența mi-a arătat că unele diamante trebuie șlefuite mai mult înainte de a putea străluci.

7.       Pregătirea revenirii la birou
În pași mici dar siguri activitatea noastră revine la normal. Am investit și am planuri de investiție în continuare în siguranța colegilor mei: echipamente medicale și de protecție (măști, mănuși, dezinfectanți...), ne pregătim să instalăm un tunel de dezinfectare, totul pentru a putea începe treptat reluarea activității. Preconizez că în câteva luni, deși nimic nu va mai fi la fel în epoca post coronavirus, activitatea grupului meu va fi reluată.

Concluzie

O criză este o oportunitate de reflecție, de dezvoltare și de adaptare. Sunt încă multe lucruri de îmbunătățit, sunt amenințări de business care încă nu și-au făcut simțită prezența dar, pe structura de organizare de mai sus, sunt pe deplin încrezător că epoca de criză Coronavirus va constitui o imensă minge la fileu ridicată mie și Key Way Group. Avem instrumentele și atitudinea potrivite pentru a lua această șansă și a o transforma în reală dezvoltare.

Mă poți urmări pe Twitter și LinkedIn

După un an 2019 extraordinar din punct de vedere al pieței de capital, multe companii globale stabiliseră ținte de profit nerealiste, cu creșteri greu de susținut.

Să nu uităm că, pentru prima oară în istorie, s-au înregistrat capitalizări bursiere in sectorul tehnologic din SUA care au depășit 1 trilion de dolari. În astfel de condiții de optimism exacerbat e firesc să ne așteptam să vedem anul acesta căderi spectaculoase pe bursele internaționale. Ștacheta a fost ridicată prea sus în 2019. 

• Dow Jones 30 - maxim istoric de 28500 de puncte
• S&P 500 la 3200 de puncte 
• NASDAQ 100 la 9750 de puncte

Acestea erau cifrele optimiste de la finalul lui 2019. Toată lumea, inclusiv majoritatea analiștilor financiari, se aștepta la un 2020 plin de noi recorduri. 

Socoteala din târg nu s-a potrivit de data aceasta, întrucât economia, ca și istoria, are tendința de a se repeta. Cea mai lungă piața bull din istorie (din 2008 până acum scurtă vreme) a fost spulberată de pandemia Coronavirus și, multe voci spun, de bula de business în care ne obișnuisem să trăim. 

ISTORIA CRIZELOR GLOBALE

Istoria crizelor globale este una spectaculoasă dar și ciclică, în trecutul recent avem marea criză a petrolului din anii 70, infama Vinere Neagra a anilor 80, a doua criză a petrolului de la începutul anilor 90, bula dot-com din 2000 și, mai recent, criza financiar-imobiliară din 2008. Observăm că la un ciclu de aproximativ 10 ani, piețele de capital sunt zguduite de o reașezare a valorilor, eveniment prin care trecem chiar în momentul acesta. 

* Din 1945, companiile blue-chip americane au stat cel puțin 25 de ani în maxime istorice, 24 de ani la o distanță mai mica de 10% de maxime istorice și doar 22 de ani în piețe în scădere (piețe bear) *

 

 

Primele semne de slăbiciune începuseră să apară chiar de la sfârșitul lui 2019, un exponent important fiind una dintre perlele economiei gig, WeWork ce se pregătea de listarea primara. În mai puțin de o lună, de la o presupusă capitalizare bursieră de aproximativ $47 miliarde, compania a scăzut la mai puțin de $10 miliarde, a anulat planurile de listare, a concediat mare parte a forței de muncă și chiar și-a  îndepărtat CEO-ul de la conducerea companiei, fiind salvată de la faliment de unul dintre grupurile bancare din acționariat.  

În cazul WeWork, motivul căderii a fost circumspecția pe care au început sa o aibă investitorii în bonitatea și stabilitatea companiei. Dar cazul WeWork nu este unul singular.

 

CE URMEAZA?

Faza 1 – FRICA

Ca și-n 2008, piețele de capital și investitorii reacționează emoțional inițial, declanșând ceea ce e numit panic sell-off”.  În momentul de față avem o reacție bazată pe instinct, așteptările din piață sunt ca bursele globale să atingă o scădere generalizată de până la 20%. 

După mai bine de un deceniu de „răsfăț”, perioadă în care banii au fost extrem de ieftini, creditarea prietenoasă și condițiile de piață au favorizat creșterea, urmează revenirea la realitate. 

Multe business-uri își vor da testul de capacitate (tot așa cum doar o mare agitată formează un marinar destinat, doar o piață reală, bazată pe fundamente sănătoase va forma antreprenori care să reziste). 

La momentul actual, sentimentul generalizat este unul de incertitudine, nimeni nu știe la ce să se aștepte, investițiile sunt puse pe pauză, planurile de extindere și dezvoltare au fost băgate la loc în sertar – toți ochii sunt îndreptați către stat, bănci centrale și vectori globali.

Faza 2 – FUNDAMENTELE

După primul val de scădere urmează adaptarea pieței la noile condiții, iar aici este punctul de inflexiune care poate face diferența pe termen mediu-lung între economiile care-și revin - și chiar prosperă în epoca post-Coronavirus - și cele care vor trena revenirea economica. 

Urmează două evaluări extrem de importante:

• Evaluarea operațională – vor fi puse cap la cap cifre de producție, cifre de vânzări (telefoane vândute de Apple, mașini electrice produse de Tesla etc.)
• Evaluarea financiară – raportările financiare ce măsoară randamentele acțiunilor din piață, veniturile, încasările, profiturile

Mi-e teamă că odată ce toate cifrele de mai sus vor ajunge în piață, se va porni un al doilea val al crizei, cel în care scăderile burselor globale se vor mari cu încă 25-30%.

În total, pe cele 2 etape descrise mai sus, se așteaptă deprecieri la nivel global de până la 50% (ex. DJIA sub 12.000 de puncte).

Business-urile sunt bazate pe oameni, iar când acei oameni își vor pierde locurile de muncă, vom vedea dimensiunile reale ale crizei. De aceea, întotdeauna sunt atent la cifrele legate de piața de muncă (faimosul Jobless Claims din SUA a înregistrat săptămâna trecută un maxim istoric, aproximativ 3.3 milioane de oameni au intrat în șomaj în doar o săptămâna).

Faza 3 – REVENIREA

Cheia este la băncile centrale și autoritățile naționale care trebuie sa ia măsuri de sprijin monetar, ajutor fiscal și consolidare a pieței muncii. Economiile ce nu-și vor adapta structura la noile condiții globale riscă enorm, pentru că sell-off-ul rațional, cel bazat pe decizii economice structurale și calcule de rentabilitate, are un ciclu de viață și o influență mult mai puternică decât cel cauzat de panica inițială. 

Pachete de sprijin monetar/fiscal au fost deja lansate de toate economiile majore (numai în SUA, Banca Federală a anunțat un program în valoare de $3.3 trilioane pentru a contracara efectele crizei), dar nu va fi suficient: este nevoie ca business-urile să-și adapteze metodele de lucru, să se organizeze suplimentar, să investească mai mult pentru a crea valoare adăugată. 

Economia globală își va reveni, piețele vor atinge iarăși maxime istorice, investitorii își vor recăpăta optimismul. Însă, înainte ca toate acestea sa se întâmple, e nevoie de o reajustare globală la noile condiții economice. 

FILOZOFIE DE BUSINESS

Sunt 3 factori extrem de importanți care mi-au condus filozofia de business până acum:

• Longevitatea – trebuie sa construiesc ceva ce va dăinui prin plus valoarea pe care o aduce
• Lichiditatea - cash flow-ul este esențial, trebuie să mențin un echilibru între economii și investiții
• Moștenirea – cum îmi construiesc business-ul astfel încât să las ceva valoros în urma mea

Aceeași 3 factori menționați mai sus sunt cei care vor împinge unele companii la noi recorduri iar pe altele către faliment. 

Sunt ferm convins că giganții tehnologici precum Alphabet, Apple, Amazon, Microsoft, Facebook își vor reveni rapid și vor continua trendul ascendent pentru că fundamentele lor sunt sănătoase, au rezerve uriașe de cash și planificarea lor de business este făcută pe termen lung. 

Preconizez că Amazon va fi prima companie ce va atinge o capitalizare bursieră de 2 trilioane de dolari – sectorul de e-Commerce este în plin avânt. 

Alții nu vor fi, însă, la fel de norocoși.

Sunt mai optimist decât în 2008 pentru că apreciez că nivelul de educație financiar-bursieră al omului de rând a crescut, guvernele și băncile centrale sunt mult mai rapide în reacții și sunt pregătite de orice efort pentru a minimiza efectele crizei. 

CE E DE FACUT? 

Pe final, un mic manual de pregătire pentru criză (o piață bear, cum este cunoscută):

• Nu te panica! – crizele sunt neplăcute, dar firești și temporare. Istoria ne spune că bursele globale petrec mai bine de două treimi din timp în zona de maxime istorice)
• Ai grijă de portofoliul și finanțele tale! – cu toții suntem interesați de reduceri. Ce alt moment mai bun de cumpărare, nu? O criză globală este pentru piața bursieră similară unei campanii de reducere de prețuri 
• Fii răbdător! – reanalizează-ți portofoliul, scade-ți cheltuielile, crește-ți economiile și activele și așteaptă revenirea
• Vânează oportunitățile! – momentele de criza creează enorm de multe oportunități de investiții - fii cu ochii-n patru și alege-le pe cele care se potrivesc profilului tău

CONCLUZIE

Panica nu servește la nimic, gândește structurat, planifică strategic, ai grijă la riscuri și acționează cu prudență. 

Trecem printr-un fenomen natural, nu dispera, investește cu cap și vei culege curând roadele! 
Mă poți urmări pe Twitter și LinkedIn

Până acum ceva vreme, o persoană care dispunea de ceva capital ar fi cerut direct opinia unui consultant de investiții care, la rândul sau, ar fi studiat diverse piețe, apoi, ar fi făcut o recomandare. Un astfel de consultant încasează o sumă pentru managementul fondurilor și un comision în cazul unei investiții de succes, adică o parte din profit.

În timp ce prima sumă poate varia între 0,5% și 2%, regula fiind că, plasând mai mulți bani, plătești din ce în ce mai puțin, comisionul poate ajunge ușor până la 20% (și încă se mai practică!)

În trecut, prețul piperat era justificat prin toată cercetarea de piață pe care o făcea consultantul și toate relațiile pe care le cultiva în industrie. În ziua de azi, însă, alternativele disponibile nu mai justifică plata unor sume exorbitantei pentru plasamentele de succes. Consultantul este, încet-încet, înlocuit de propria cercetare a investitorului, de companii de management online al fondurilor, precum și de inteligența artificială. Odată cu acestea, a scăzut și prețul serviciilor în domeniu, companiile utilizând acum computere performante pentru a analiza date și a genera portofolii atractive. 

Investițiile pe piața de capital rămân și ele atractive. Cu toate acestea, fără experiență în domeniu sau fără un consultant scump, această variantă se poate dovedi a fi una problematică. Sunt de subliniat două potențiale probleme: pe de o parte, alegerea companiilor pe care să pariați poate fi extrem de dificilă, deoarece este nevoie de o cunoaștere serioasă a pieței pentru a identifica potențialii campioni pe termen lung; și apoi, desigur, există posibilitatea găsirii unor “tigri” a căror valoare va “sări” atunci când lansează noi produse sau generează o piață nouă. Cu toate acestea, acest lucru prezintă un risc semnificativ, întrucât succesul peste noapte este rar, iar eșecurile masive au făcut deliciul mass-media dintotdeauna. 

S-ar putea crede că investirea banilor este o mișcare indrăzneată, dar opțiunea a a-ți păstra banii în bancă este acum una prea scumpă. Au trecut 12 ani de când sectorul financiar modern a început să-și arate punctele slabe și 11 de când evenimentele care au început odată cu prăbușirea Lehman Brothers aproape că au distrus economia mondială. Noua realitate este una a lipsei de încredere în bănci din partea generației tinere și una a dobânzilor negative. Da, în multe țări te costă să îți ții banii în bancă. 

Ca atare, nu este de mirare că modalitătile alternative de ne a proteja și crește averea sunt din ce în ce mai căutate. Cu toate acestea, există un risc semnificativ pe care ar trebui să îl luăm în considerare întotdeauna: faptul că firmele care oferă servicii de consiliere în domeniul investițiilor nu sunt legate de băncile mari a reprezentat un avantaj, luând în considerare relația proastă a tinerilor cu instituțiile financiare. Dezavantajul este, însă, că nu există, în acest caz, acea plasă de siguranță pe care ți-o oferă o companie-mamă mare, ceea ce se traduce într-un risc mai ridicat pentru clienți. Ca atare, informați-va bine și fiți prudenți. 

În ultimii 2-3 ani, modelul “sharing economy”, popularizat de firme precum Uber, a fost adoptat în tot mai multe industrii, inclusiv în cea financiară. Tot mai multe platforme oferă opțiunea ca persoanele fizice să creeze portofolii folosind sume mici de bani, bazându-se pe puterea mulțimii de a crea putere de  investiții. 

Iată, așadar, câteva dintre opțiunile care există, și un pic despre modul în care functionează: 

• Domeniul FinTech este întotdeauna unul interesant. Fiți cu ochii pe jucători precum Robinhood și Sofi.com, care oferă împrumuturi, credite ipotecare și investiții pentru categorii de persoane care nu ar beneficia întotdeauna de sprijinul unei bănci tradiționale. 

• Împrumuturile peer-to-peer (P2P) - platformele online fac legătura dintre împrumutați (persoane fizice) cei care îi împrumută (de asemenea persoane fizice) - vezi Mintos, Grupeer, Peerberry, Lendermarket. Cei interesați pot „cumpăra” o parte dintr-un împrumut de pe aceste platforme. 

• Startup-uri: apar companii noi și interesante aproape zilnic. Două dintre cele care mi-au atras atenția sunt forgeglobal.com și seedrs.com. Dacă aveți o sumă mai serioasă de bani pentru a investi, implicarea de la începuturile unei companii poate fi incredibil satisfăcătoare, atât prin prisma sprijinirii unui antreprenor care își începe drumul, cât și prin obținerea unui profit semnificativ la investiția inițială. Dar, la fel ca în orice, asigurați-vă că va faceți “temele” cu privire la compania vizată și că studiați bine industria în care urmează să investiți. 

• Dacă doriți să mergeți pe o industrie anume, acum există piețe pentru investiții în imobiliare. Nu aveți destui bani pentru a cumpăra și a revinde o proprietate imobiliară? Este în regulă. Vă puteți asocia cu alți investitori, să faceți crowdfunding și să vă implicați în acest fel. Crowd Estate, de exemplu, promite randamente anuale de 17%. 

Vă rog să rețineți că sunt investitor în unele dintre companiile pe care le-am menționat în acest articol. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi pentru investiții, ci este doar o perspectivă a investitorului asupra investițiilor alternative disponibile.  

Calitatea și eficiența unui angajat depind în primul rând de calificarea profesională a acestuia, dar teoria modernă a resurselor umane se referă la aceasta doar printr-un termen parțial, anume „hard skills”. În evaluările și managementul profesionist, acestora li se adaugă o gamă de calități diferite, numite „soft skills”, ca și motivația de care dă dovadă/care poate fi cultivată în cazul persoanei respective.  

Hard Skills: ușor de identificat, necesare, dar nu și suficiente

Termenul de „hard skills” se aplică mai ales cunoștințelor și abilităților profesionale de bază, dar nu numai. Dacă un programator va avea de scris cod în Java, el va trebui, evident, să cunoască acest limbaj de programare. În sfera hard skills intră însă și abilități complementare, ca limbile străine sau permisul de conducere. Dacă job descriptionul nu e legat de IT, cunoștințele de operare pe calculator – cvasi-generalizate azi – intră și ele în aceeași categorie complementară. La angajare, hard skills pot fi testate/dovedite ușor. În principiu, toate abilitățile din această categorie pot fi atestate printr-o diplomă sau un certificat de calificare. Ele sunt baza viitoarei activități a angajatului, dar în marea majoritate a cazurilor nu sunt suficiente pentru o prestație foarte bună la job.  

Soft Skills: mai greu de testat, necesare mai ales în pozițiile superioare

Sunt, oarecum, calități sociale și se referă mai ales la capacitatea de a interacționa cu oamenii. Printre soft skills intră aptitudinile de lucru în echipă, capacitățile de comunicare, leadershipul, posibilitatea de a rezolva problemele pe măsură ce apar. De la simpla politețe la caracterul neconflictual, aici intră o serie întreagă de însușiri, printre care time managementul bun sau dorința de a te conforma unei etici profesionale stricte. Dacă hard skills sunt ușor de identificat, în cazul soft skills enumerările stereotipe din CV-uri nu sunt o dovadă suficientă a existenței. Ele pot fi intuite oarecum la angajare în timpul interviului sau, eventual, pe baza unor teste psihologice puse la punct de specialiștii în resurse umane. Din moment ce țin mai ales de interacțiunea umană, soft skills sunt din ce în ce mai necesare pe măsură ce poziția angajatului în ierarhie este mai înaltă, dar situația diferă de la o calificare la alta. Dacă programatorul dat ca exemplu nu are nevoie în primul rând de soft skills atunci când scrie cod, un specialist în vânzări sau marketing va interacționa cu oamenii de pe primele paliere ale ierarhiei, deci nu poate funcționa fără ele.  

Motivația: diferă de la caz la caz

Este o problemă care îi preocupă pe psihologi încă dinaintea Piramidei Nevoilor Umane a lui Maslow. Există numeroase teorii și modele care se referă la ea. Voi spune doar că o primă clasificare se referă la motivațiile financiare și cele extra-financiare. Primele se referă la compensația materială și sunt unanim acceptate. Totuși, de pe la începutul secolului al XX-lea a devenit clar că nu există o legătură direct proporțională între plată și eficiența unei persoane. Acum 100 de ani, pe lângă celebrul salariu de 5 dolari pe zi, Henry Ford oferea angajaților spații verzi pentru pauza de prânz, grădinițe pentru copii și, în cazul imigranților, cursuri de engleză care să ajute la integrarea în procesele de producție de masă. Astăzi, companiile mari oferă asigurări de sănătate, spații de relaxare, cursuri de diferite tipuri, facilități legate de activitate fizică. Tuturor acestora se adaugă planurile de carieră, clauzele contractuale care oferă siguranța locului de muncă și multe altele. Probabil, ceea ce trebuie reținut în primul rând este că motivația diferă foarte tare de la un angajat la altul. Un management eficient va trebui să fie cât mai elastic, raportat la nevoile și stimulentele angajaților, dincolo de pachetele standard oferite acestora.  

Perspectiva angajatorului

Din descrierile de mai sus, reiese că angajatorul va lua în considerare cele trei componente în ordinea enumerării. Hard skills sunt ușor de identificat și necesare în mod absolut pentru performanța într-o anumită poziție, așa că vor fi testate primele. Soft skills pot fi identificate într-o anumită măsură în procesul de angajare, dar percepțiile inițiale se pot confirma sau infirma ulterior. Mai importantă e cultivarea lor la job, adesea ca necesitate pentru promovarea pe un palier superior al ierarhiei. În fine, motivația are mai degrabă aspecte calitative decât cantitative. Angajatorii trebuie să fie mai puțin preocupați de răspunsul la întrebarea „cât de motivat este cutare angajat?”, cât de cel referitor la genul de motivație la care răspund angajații. Schematic vorbind, dacă hard skills sunt mai degrabă treaba angajatului, soft skills țin de un proces care se petrece între angajat și companie, iar la capitolul motivație, aceasta din urmă trebuie să se plieze în mai mare măsură pe nevoile angajatului. Ținând cont de toate cele trei componente, angajatorul și angajatul vor avea o relație mutual satisfăcătoare și productivă.

“Angel investor” e unul din cele mai bune nume din literatura de business. Poate chiar unul prea bun, în măsura în care startup-urile tind să perceapă această categorie de investitori ca o soluție la toate problemele. De aceea, am încercat în cele ce urmează să-l plasez în două ecosisteme. Nu de alta, dar ca să vedem ce poate - și mai ales ce nu poate - fi un angel investor.  (mai mult…)

Zvonurile referitoare la criză încep să se precizeze. România ar putea intra în recesiune - “tehnică”, deocamdată, adică două trimestre fără creștere economică - în a doua jumătate a anului viitor sau în 2020, spune un român ajuns economist-șef pentru Europa Centrală și de Est la Unicredit Londra, Dan Bucșa (Sursa: Agerpres). În cele ce urmează, îmi propun să analizez câteva efecte și consecințe.  (mai mult…)