Organigrama casei tale de brokeraj

#Piete de CapitalMai mult

Navigați după categorii

#Business

#Start-up

#Piete de capital

#Imobiliare

#Personal

Articole #Piete de Capital
Criptomonedele precum Bitcoin sau Ethereum sunt o noutate care pe unii îi fascinează, iar pe alții îi sperie. Primii sunt atrași de creșterea uriașă de valoare din ultimii ani, ultimii se gândesc la oscilațiile de valoare aproape la fel de mari, care pot transforma un portofoliu bine garnisit în mărunțiș. Totuși, eu cred că adevărata noutate nu e atât această categorie de monede, cât tehnologia care le face posibile: Blockchain. Nu sunt nicidecum singurul jucător cu experiență pe piețele financiare care e convins de potențialul revoluționar al acesteia. Tocmai de aceea, mi-am propus să public o serie de articole care explică o serie de noțiuni nu tocmai accesibile de la început. nodes                    

Cum funcționează Blockchain

  Probabil, cel mai simplu este să încep aceste explicații pornind de la cel mai cunoscut exemplu de aplicare a Blockchain, criptomonedele. Pentru ca orice fel de monedă să funcționeze ca atare e nevoie de un consens asupra faptului că un anume lucru, de pildă Bitcoin, are o anumită valoare. Mai e necesară o anumită cantitate de monede în circulație, de unde nevoia unei autorități emitente, ca băncile centrale în cazul monedelor clasice. În fine, monedele nu pot funcționa fără o evidență precisă și sigură (care să împiedice furtul) a volumelor aflate în posesia persoanelor fizice sau a instituțiilor, ca și a tranzacțiilor care se realizează. Criptomonedele sunt o versiune profund disruptivă a monedei tocmai datorită Blockchain. În primul rând, autoritatea emitentă nu mai este una centrală, lucru care pe unii îi încântă din motive politice – și în orice caz, punerea în circulație a banilor se face nu în urma deciziilor posibil subiective ale unor persoane, ci printr-un proces automat, numit mining (minare sau minerit). În plus, evidența e ținută în paralel pe nenumărate calculatoare, lucru care o face 100% precisă. Blockchain-ul mai permite un lucru paradoxal: tranzacțiile sunt cu totul transparente, dar identitatea participanților la ele este total ascunsă. Cum se realizează asta, din punct de vedere al arhitecturii software? Numele tehnologiei este destul de concludent: „blockchain”, adică „lanț de blocuri”. Cu alte cuvinte, acesta se referă la o bază de date compusă din containere (blocks), care sunt prezente în același timp pe mai multe calculatoare. Un registru contabil clasic există, de exemplu, în calculatoarele unei bănci și are, eventual, una sau mai multe copii de siguranță. Registrele distribuite (distributed ledgers) construite pe baza Blockchain sunt prezente în același timp pe mai multe calculatoare, în două sensuri: în primul rând există copii de siguranță și în al doilea rând, fiecare calculator înmagazinează diferite porțiuni (blocuri) disparate din baza de date/registru. În plus, Blockchain mai conține o facilitate care îl face extrem de versatil: așa-numitul timestamp, adică amprenta temporală pe care blocurile de informație o poartă în mod obligatoriu. Pe măsură ce baza de date crește, informația e marcată cu date și ore. În cazul criptomonedelor, acest lucru se referă la punerea în circulație a unor volume monetare noi. În alte aplicații, asta înseamnă că proveniența oricărei cantități prezente în registru poate fi urmărită până la origini. infografic                                     Până acum, am conturat câteva avantaje principale ale tehnologiei: 1. Securitate: stocarea descentralizată a datelor ferește structurile Blockchain de vulnerabilitățile sistemelor informatice bancare clasice, a căror centralizare le face ușor de penetrat cu un singur hack 2. Confidențialitate: rețelele nu monitorizează tipul și scopul tranzacției, chiar până în punctul în care criptomonedele sunt folosite pe Dark Web. E foarte dificil ca o tranzacție să poată fi asociată cu o persoană 3. Costuri mici pentru utilizatori: foarte reduse, comparativ de exemplu cu comisioanele bancare 4. Timestamping: deși este foarte sigură și confidențială, tehnologia permite monitorizarea până la sursă a tuturor datelor (financiare sau nu) incluse în bazele de date. blockchain-adoption   Lor li se adaugă și altele: • Blockchain-ul e „deschis permanent”, 24 de ore din 24 • Tranzacții aproape instantanee (până la maximum 10-15 minute), mult mai puțin decât cele 48 de ore clasice în mediul bancar • „Banking the unbanked”: tehnologia poate fi la îndemâna oricărui posesor de Internet și mobil, indiferent de țara în care locuiește, în situația în care băncile impun diferite condiții restrictive pentru deschiderea unor conturi. Banca Mondială spune că în momentul de față, în lume există aproximativ două miliarde de adulți fără acces la servicii bancare. defi                    

Utilizările multiple ale Blockchain și Decentralized Finance

  Criptomonedele au apărut pe piață în 2009. De atunci, Blockchain și tehnologiile înrudite au început să fie folosite, efectiv și nu experimental, într-o serie întreagă de alte domenii. Legat de piețele de capital, încep să se impună trei tipuri de concepte: 1. Servicii bancare alternative: bankingul clasic are o atitudine ambivalentă față de Blockchain. Giganți precum UBS sau Barclays au creat laboratoare proprii de research, dar bănci centrale ca Federal Reserve afirmă că tehnologia nu este încă suficient de matură. În schimb, încep să prindă viteză alternativele la servicii bancare ca Mojaloop, inițiată de Bill și Melinda Gates, care asigură servicii de plată bazate pe open source pentru zonele defavorizate. Conceptul pe care se bazează Mojaloop se numește Interledger și este înrudit cu Blockchain. 2. Automated Market Makers (AMM): un segment în care are loc un boom la ora actuală. E vorba de intermediarii care asigură lichiditatea și stabilesc prețurile în tranzacțiile cu active. Automated Market Makerii sunt bazați pe Blockchain și concurează cu giganți financiari ca Bursele din New York sau Londra pentru un astfel de rol. 3. Smart contracts: alternative software la contractele clasice, care funcționează pe infrastructura Blockchain. Investopedia dă un exemplu de utilizare a unui smart contract în cazul închirierii unui apartament: la fel ca orice contract, acesta va cuprinde o garanție, suma lunară ce trebuie platită și perioada închirierii, dar poate fi adăugat de pildă și codul de acces în apartament. În momentul în care chiriașul virează prima tranșă de bani stabilită, smart contractul va schimba automat codul de acces în cel convenit de părți și va trimite o notificare chiriașului despre asta, iar acesta va putea intra în apartament. Dacă cumva codul de acces nu va putea fi schimbat sau va fi modificat de proprietar, smart contractul va returna automat banii. blockchain-market   Blockchain-ul își dovedește utilitatea și în alte zone de business, chiar la ora actuală: • Aprovizionare cu mărfuri alimentare: IBM a creat Food Trust, un mecanism Blockchain care urmărește traseul mărfurilor alimentare de la sursă la consumator. E o revoluție medicală, fiindcă în cazul unor infectări cu E. coli sau salmonella, sursa infecției e localizată imediat, în timp ce anterior erau necesare investigații costisitoare care puteau dura câteva săptămâni. • P2P Energy Trading: pornește de la faptul că formele noi de energie, precum cea solară, sunt descentralizate, iar producția e fluctuantă. Într-un anumit interval, panourile solare ale unei case pot produce mai multă energie decât e necesar, drept pentru care proprietarul casei respective o va vinde înapoi rețelei. Nu e cazul să intru în detalii tehnice, fiindcă e clar de la prima privire că o astfel de situație se potrivește perfect cu filozofia Blockchain, lucru avut în vedere de un startup pe nume WePower. • Minerit de pietre prețioase: cum originea acestora e foarte importantă, Blockchain-ul ajută la atestarea certă a provenienței. Cu asta se ocupă, de pildă, Everledger. • Transport de marfă: Blockchain este utilizat de Walmart Canada pentru gestionarea lanțurilor de aprovizionare foarte complexe, care se bazează pe zeci de companii de transport. În piețele de capital, tehnologiile Blockchain au dat naștere unui ecosistem multiplu, numit de specialiști DeFi (Decentralized Finance). Acesta include nu numai criptomonedele, ci și cele trei segmente amintite mai sus. În viitorul apropiat, tehnologia poate fi aplicată la împrumuturi, tranzacții cu monede reale sau asigurări. Am amintit deja beneficiile ei. luna                    

Puțină istorie

  Istoria Blockchain mi se pare o dovadă concludentă pentru faptul că această tehnologie are o arie de aplicabilitate foarte largă. În general, data apariției Blockchain-ului este asociată cu nașterea Bitcoin. Acest lucru poate fi cauzat de misteriosul personaj Satoshi Nakamoto, care a propus arhitectura Bitcoin în 2008, pe un forum de specialitate, și despre care se spune că ar fi un pseudonim, o persoană reală sau un grup de persoane. Nakamoto a dat însă doar numele tehnologiei. Preocuparea pentru o bază de date sigură, cu amprente temporale, e mult mai veche. Printre alții, Scott Stornetta, un cercetător de la Bell, era preocupat la finalul anilor ‘80 de problema unei baze de date inalterabile, pornind de la un scandal din lumea științifică, în care un alt cercetător modificase datele care stăteau la baza unui studiu. Ca să înțelegem despre ce e vorba, de pildă câmpurile unui fișier Excel sunt foarte ușor de alterat, deoarece asta e o facilitate intrinsecă a programului. Împreună cu Stuart Haber, și el criptograf la Bell, Stornetta a pus la punct o propunere teoretică pe baza căreia astfel de baze de date pot fi construite în calculator, centrată pe timestamping și publicată în 1991. Ideea avea să fie utilizată și botezată de Satoshi Nakamoto 18 ani mai târziu, la crearea primei criptomonede. man-computer                    

Recapitulare cu termeni-cheie

  În acest punct, un mic dicționar recapitulativ vă va ajuta să vă fixați mai bine în minte structura unei piețe de capital bazate pe Blockchain. Am formulat definiții mai puțin academice, dar mai ușor de înțeles în practica de zi cu zi. uniswap   • Automated Market Makers (AMM): jucători automatizați de pe piețele financiare, cărora le revine rolul de a asigura lichiditatea (activele necesare pentru tranzacții) și de a stabili prețurile de vânzare și cumpărare, așa cum în cazul acțiunilor tradiționale fac, de pildă, bursele. • Assets (active): categorie largă de proprietăți cu valoare financiară, în care intră orice poate fi convertit, la un moment dat, în bani, de la acțiuni la banii propriu-ziși existenți în conturi. Diferența dintre active (assets) și securities (valori mobiliare) e că primele reflectă mai degrabă proprietatea, iar ultimele, aspectul convertibil în bani al acesteia (lichiditatea). • Blockchain: Bază de date descentralizată, distribuită pe mai multe calculatoare conectate la Internet (nodes), sub forma blocurilor de informație. Față de bazele de date clasice, această arhitectură e redundantă (blocurile sunt replicate în mai multe locuri), aproape imposibil de falsificat și are amprente temporale (timestamping: dată, zi, oră...) pe toate blocurile ei, ceea ce înseamnă că înregistrările conțin implicit proveniența lor. Criptomonedele nu sunt singura aplicare a Blockchain. • Cryptocurrency (crypto, criptomonedă): activ digital/monedă alternativă (virtuală), cotată, tranzacționată și distribuită pe baza Blockchain. I se mai spune și altcoin. Criptomonedele se diferențiază de monedele clasice prin gestiunea descentralizată (nu există o bancă centrală care să le emită) și confidențialitatea absolută a numelui deținătorilor. Prefixul „crypto” din nume vine de la „criptografie” sau criptarea numelor deținătorilor și a altor date sensibile. defi-crediteDecentralized finance (DeFi): noua arhitectură, descentralizată, globală și transfrontalieră, a piețelor financiare, bazată pe caracteristicile de același fel ale Blockchain. • Distributed ledger (registru distribuit): termen care include Blockchain, dar e nu identic cu acesta, și se referă la un registru contabil repartizat în mai multe surse electronice. • Fork (bifurcare): termen de software caracteristic mișcării open source/free sofware, în care la un moment dat un program sau sistem de operare se desparte în două variante, la inițiativa unei părți a developerilor care lucrează la el. Deoarece criptomonedele se bazează în mare parte pe softuri și pe o filozofie open source, și ele se scindează, în diferite momente, în diferite variante. Unul din cele mai cunoscute fork-uri e cel în care Bitcoin Cash s-a desprins, în 2017, din Bitcoin. • Liquidity (lichiditate): caracteristica unei piețe/a unui segment care se referă la ușurința de tranzacționare. Două categorii de acțiuni valoroase pot avea pe aceeași bursă lichidități foarte diferite, în sensul că unele se tranzacționează mult mai mult decât altele. volum-lunarP2P (Peer-to-Peer sau P2P): caracteristică a unei arhitecturi de rețea care a influențat arhitectura Blockchain. În peer-to-peer, transferurile au loc între egali (peers) și nu între un server și un utilizator/client. Categoria include Blockchain, dar și tehnologiile din clasa Bittorent, care se referă la transferul pur și simplu de fișiere. • Securities (valori mobiliare): clasă de active convertibile – și convertite - în bani. Poate fi vorba de participarea în companii (equities – dintre care fac parte acțiunile), datorii tranzacționabile (debts) sau derivative (valori rezultate din active diferite, precum contractele futures sau opțiunile de cumpărare a unor acțiuni). blockchain                    

Viitorul Blockchain

  În episoadele următoare ale acestui serial îmi propun să detaliez mai multe aspecte ale tehnologiei pe care o consider revoluționară. Voi trece în revistă, de pildă, Automated Market Makers, o piață în plină dezvoltare, și specificul consumatorilor millennial, pentru care ideea Blockchain pare – și de fapt este - creată anume. Vom mai vorbi și despre utilizările aflate în stadiu de proof of concept sau dezvoltare ale acestuia. Chiar dacă ele nu au o aplicabilitate practică imediată, consider informarea despre aceste lucruri ca pe o chestiune de cultură generală, fără de care viitorul ne va prinde nepregătiți. Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.
Boom-ul monedelor digitale de la începutul acestui an, alimentat printre altele și de decizia Tesla de a cumpăra Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, aduce din nou piața cripto în centrul atenției. Totuși, aceste monede sunt un pariu riscant, din cauza oscilațiilor foarte mari de preț și nu numai. În cele ce urmează, vă voi oferi câteva informații despre modalitățile prin care se pot face bani din criptomonede, cu mențiunea că opiniile mele au rolul de a servi ca o introducere în acest subiect foarte interesant,  și nu un îndemn de a cumpăra.

Buy and HODL

  hodl                     E ideea cea mai simplă și la îndemână, bazată pe aprecierea prețului: a cumpăra și a păstra o anumită cantitate dintr-o criptomonedă. Denumirea în engleză provine de la expresia „buy and hold” („cumpără și păstrează”), în care ultimul cuvânt a fost scris greșit de un utilizator, pe un forum specializat, la începuturile Bitcoin-ului. În lipsa unei analize foarte detaliate însă, volatilitatea extremă a acestui gen de active face ca strategia Buy and HODL să fie foarte periculoasă, mai ales pentru începători. Ajunge să ne uităm la evoluția prețului Bitcoin ca să înțelegem de ce: primul bubble (creștere spectaculoasă urmată de scădere) a avut loc în 2017, când această criptomonedă a pornit de la aproximativ 1.000 de dolari pentru a ajunge la peste 20.000 de dolari. Prețul s-a prăbușit însă în următorii doi ani, până în jurul a 3.400 de dolari. După primul val al pandemiei, în 2020, a urmat o creștere abruptă, până aproape de 60.000 de dolari. Alte criptomonede, precum Ethereum sau Ripple, au avut oscilații asemănătoare. O analiză foarte simplă arată riscurile acestei metode, care pare simplă și atrăgătoare la prima vedere. Presupunând că un investitor ar fi dorit să își creeze un portofoliu crypto pe termen lung, el ar fi fost ferit de pierderi majore numai dacă ar fi investit în Bitcoin anterior lunii iulie 2017, când prețul era de aproximativ 2.700 de dolari, mai mic decât minimele ulterioare. Totuși în iulie 2017, Bitcoin și în general criptomonedele erau o noutate exotică, despre care oamenii de rând nu știau aproape nimic.

Crypto Mining

  Principiul revoluționar al criptomonedelor se bazează pe o idee simplă: evidența acestora nu este ținută în registrele private ale unei bănci, ci într-o bază de date publică, descentralizată și verificată permanent de un mare număr de participanți. Asta nu înseamnă că și numele posesorilor sunt publice, ci dimpotrivă. Însă criptomonedele aflate în circulație, la fel ca tranzacțiile și activele fiecărui investitor sunt transparente, fără erori și perfect securizate în ceea ce privește identitatea utilizatorilor. Actualizarea permanentă a acestei baze de date publice poartă numele de mining, iar însăși construcția software-ului pe care se bazează criptomonedele îl face un serviciu complet gratuit din punctul de vedere al posesorului de criptomonede. Tocmai de aceea, creatorii tehnologiei au prevăzut recompense pentru așa-numitul crypto mining, care în esență presupune că un număr de calculatoare conectate la Internet verifică și actualizează permanent datele. Prin procesul de crypto mining se pot genera și noi criptomonede, iar cei care pun la dispoziție logistica pentru operațiuni le primesc. Problema e că acest mecanism nu e nici pe departe atât de simplu pe cât pare. Puterea de calcul necesară este foarte ridicată, de unde teoria că piața crypto este în ultimă instanță o amenințare pentru mediu, din cauza consumului foarte ridicat de energie pe care îl generează prezența în rețea a unui mare număr de calculatoare puternice. Din nou, o strategie care pare simplă se dovedește în realitate foarte complicată. Din crypto mining se poate câștiga, însă trebuie luat în calcul prețul energiei electrice și cel al hardware-ului specializat, deoarece calculatoarele uzuale nu se dovedesc eficiente pentru o astfel de operațiune. Asta fără a menționa partea software (în multe cazuri open source) și expertiza tehnică necesară, și acestea resurse de luat în seamă. Crypto mining-ul este profitabil în țările în care energia electrică este ieftină, iar această situație a dat naștere unui business derivat: cloud mining-ul, în care puterea de calcul necesară este preluată din cloud, la prețuri mai mici decât cele la care ar putea fi generată local, într-o țară dezvoltată. blockchain

Staking

  Este o strategie mai ușor de înțeles, fiindcă se aseamănă cu un depozit bancar sau împrumut clasic. Spre deosebire de simpla cumpărare a activelor (criptomonede în cazul nostru), în speranța unui câștig rezultat din aprecierea acestora, staking-ul (care s-ar putea traduce prin susținere financiară) se referă la depozitarea criptomonedelor într-un wallet (echivalentul contului) al unui operator specializat. Acesta va „folosi” electronic volumul de bani virtuali disponibili și va oferi echivalentul unei dobânzi.

Merită să investești în criptomonede?

  Există nenumărate alte moduri de a face bani din criptomonede, de la ICO (Initial Coin Offering – lansarea unei noi monede virtuale) la forking (desprinderea unei monede dintr-o alta). Toate aceste operațiuni sunt însă extrem de specializate și depind de o cunoaștere foarte bună a lumii digitale, în general, și a filozofiei Blockchain, conceptul care stă la baza criptomonedelor, în particular. Pe termen lung, o revoluție care a început în 2008 pe Dark Web, unde se tranzacționau primele criptomonede, începe să capete ușor-ușor respectabilitate financiară și se transformă într-o piață globală, accesibilă multora. În joc intră și regulatorii financiari clasici, care au interzis o serie de practici și organizări din lumea crypto, dar vor sfârși prin a crea un cadru sigur și previzibil unei idei de neoprit. La începutul anului, când anunța investiția uriașă în Bitcoin, Elon Musk a scris pe Twitter: „Privind în retrospectivă, era inevitabil.” Altfel spus, Blockchain-ul, ideea care stă la baza criptomonedelor și care a început să fie folosită și în alte scopuri, e de neoprit. Însă de pe urma lui pot câștiga doar investitorii specializați sau cei bine consiliați de platforme eficiente și transparente de fintech. Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.
2020 a fost un an suprinzător, în primul rând prin criza COVID, dar și prin revenirea spectaculoasă a multor piețe financiare din a doua parte a anului. Pentru mine, ca investitor persoană fizică, bilanțul e în mod clar pozitiv. Mi s-a părut totuși o dovadă de onestitate să arăt și unde am pierdut.

Unde am câștigat

 

Aur

  Cea mai cunoscută piață de investiții alternative, refugiul dintotdeauna în timpuri de criză. Dar în 2020 aurul a fost mult mai mult decât un refugiu, fiindcă prețul aurului a pornit de la aproximativ 1.500 de dolari pe uncie pentru ca anul să se încheie în jurul a 1.900 de dolari. Asta înseamnă o creștere de peste 24%, mult peste statutul de „haină de vreme rea” pe care îl are de regulă în vremuri de restriște.

Acțiuni

  Am fost printre cei care au crezut în faptul că scăderea determinată de coronavirus se va manifesta pe termen scurt. Deși inițial diferiți indici bursieri au înregistrat minusuri de peste 30%, revirimentul a început în aprilie. La sfârșitul anului, S&P 500 crescuse cu 14%, mai mult chiar decât prognoza de 5% dinaintea pandemiei. Analiștii nu își explică nici acum foarte clar această revenire spectaculoasă. Eu am stat cu ochii pe ajutorul energic pe care guvernele economiilor puternice – inclusiv Uniunea Europeană – l-au pompat în piețe, cu lecția crizei din 2007-2009 învățată. Mă bucur că am făcut-o.

Criptomonede

  btc                     2018 și 2019 au fost doi ani de scădere și/sau incertitudine pe această piață. Eu am rămas în tot acest timp convins că tehnologia Blockchain este una revoluționară, care își va găsi locul meritat în lumea finanțelor. Elon Musk a dat tonul revenirii cu compania sa Tesla, care a investit peste 1,5 miliarde de dolari în Bitcoin, pentru un profit estimat de aproape un miliard. La sfârșitul lui 2020, această monedă depășise 50.000 de dolari. Totuși, e o piață pe care nu o recomand investitorilor debutanți. Oscilațiile sunt foarte greu de prevăzut. Peste un număr de ani, vom trăi într-o lume în care criptomonedele vor fi o realitate foarte răspândită, stabilă, dar revoluția încă nu a ajuns la consecințe.

Unde am pierdut

 

Petrol

                    Consumul de petrol – și în consecință, și prețul petrolului – au scăzut dramatic din cauza pandemiei. Scăderea a fost determinată în primul rând de cerere, dar apoi și de factorul politic, fiindcă OPEC a redus drastic producția, iar preocuparea unor blocuri politice ca Uniunea Europeană pentru o economie verde influențează inclusiv psihologic evoluțiile. Atenție, prognozele pentru următorii ani spun că producția și consumul nu vor mai reveni la nivelurile dinaintea pandemiei.

Short Selling

  E o strategie la care era firesc să te gândești pe scăderea de la începutul lui 2020. Pentru cei nefamiliarizați, short selling-ul înseamnă a împrumuta acțiuni în scădere, la un preț din viitor, mai mic decât cel curent al pieței. Apoi, investitorul le va vinde la un preț dintr-un viitor mai apropiat, mai mare, urmând să le cumpere mai ieftin în apropierea scadenței și să le restituie. Yield-ul acestui gen de operațiune provine din diferența dintre prețul de vânzare și cel de răscumpărare. Timing-ul e esențial, dar în cazul lui 2020 revenirea pieței de acțiuni a depășit orice prognoze și mi-a contrazis așteptările. Pare ciudat că am mizat și pe acțiuni, și pe short selling, fiindcă investiția în acțiuni presupune o apreciere a acestora, iar mecanismul de short selling, descris mai sus, presupune exact contrariul. Trebuie să precizez două lucruri: în primul rând, asset-urile cu care am operat au fost diferite – și nu puteau fi altfel. Și, în al doilea rând, investițiile în acțiuni le-am făcut înainte de operațiunile de short selling. Din fericire, ele au fost mai masive decât a doua categorie de investiții. Eșecul din a doua categorie e foarte bine explicat de Warren Buffett: „Never bet against America”. Altfel spus, nu pariați împotriva companiilor americane, care domină piața de asseturi bursiere.

Ce am învățat din 2020

  Dacă aveam nevoie de o confirmare a faptului că un investitor modern, profesionist, trebuie să se bazeze mai mult pe cifre și analize decât pe „gut feeling” (intuiție, am zice în română), 2020 a fost o dovadă clară în acest sens. Piețele financiare au devenit mult prea complexe și prea diverse pentru ca o singură persoană să poată câștiga permanent numai în funcție de propria experiență sau de informații fragmentare. Dacă eu am pierdut investind în petrol sau am mizat cu succes pe aur sau cripto în 2020, nu vreau să luați aceste lucruri ca pe recomandări sau ponturi, ci ca pe o tentativă de transparență. De pildă, abordat într-un anumit fel, petrolul s-ar putea dovedi o investiție foarte rentabilă în 2021. De asemenea, pentru mine a contat că m-am concentrat mai mult pe revenirea pe termen lung a acțiunilor decât pe operațiuni rapide din clasa short selling, decizie pe care nu aș fi putut să o iau în lipsa unor analize detaliate. Dacă îmi pot permite un sfat pentru investitorii aflați la început de drum, acesta nu se referă în niciun caz la o categorie de instrumente financiare. Ci la a își găsi parteneri credibili, care le pot furniza know how-ul pentru a evolua cu succes pe piețele complicate ale prezentului. Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.

Mi-am dedicat o bună parte din ultimii 10 ani pentru crearea și dezvoltarea startup-urilor. Mereu am căutat să construiesc modele de business de succes, întrucât sunt un antreprenor mereu deschis către noi provocări. 

Anul acesta a fost și încă este unul special din motive pe care le cunoaștem cu toții. De aceea, m-am gândit că ar fi o idee bună să vă împărtășesc câteva dintre gândurile mele cu privire la ultimele evenimente din domeniul meu de expertiză. Mă voi concentra pe companiile emergente din Europa, însă voi face și câteva paralele cu piața din Statele Unite. 

Premiza 

Multe dintre companiile de azi se confruntă cu o criză profundă de identitate, pe măsură ce recesiunea globală căpătă din ce în ce mai mult contur. Pandemia de noul coronavirus a oprit creșterea economică și a condus la atingerea unor valori alarmante a ratei șomajului, forțând guvernele europene să găsească noi modalități pentru evitarea colapsului. În timp ce politicienii sunt concentrați pe redresarea economiilor, criza poate semnala un nou început pentru startup-urile europene. Așa să fie oare?

O analiză detaliată a statisticilor  

Finanțarea startup-urilor a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020. Această reducere poate părea importantă, dar cu toate acestea este mai ridicată cu un miliard de dolari față de cifrele din 2018. Și încă ceva: în 2019 au fost înregistrate cele mai mari finanțări pentru startup-uri din istorie. 

 

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, trebuie să știi că 904 startup-uri europene au primit finanțări în valoare de minimum 2 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2020. În 2019, numărul companiilor care au beneficiat de acest avantaj a fost de aproximativ 1.000. În ceea ce privește piețele cu cele mai mari finanțări, Marea Britanie conduce dupa primele șase luni ale anului curent, cu cifre de două ori mai mari decât ocupanta locului doi, Germania. Franța, Suedia și Elveția urmează în clasament.

 

Comparația dintre Europa și America de Nord, Tărâmul Tuturor Oportunităților, este inevitabilă. Companiile de pe Bătrânul Continent au primit finanțări record de la începutul anului 2018 și până la finalul anului 2019, în vreme ce anul 2018 a fost apogeul pentru firmele din Statele Unite.

Nu vreau să vă plictisesc și cu alte statistici, așa că vă voi prezenta motivele mele pentru care am ajuns la concluzia ca startup-urile din Europa au un viitor luminos. Și da, are legătură cu răspunsul foarte rapid și prompt al Europei la provocările pandemiei.

Gestiunea crizei în Europa – un exemplu de urmat 

Multe țări europene au reușit să controleze pandemia de coronavirus mult mai eficient decat Statele Unite. De asemenea, europenii au luptat pentru păstrarea locurilor de muncă ale angajaților, stopând șomajul să crească accentuat, cum s-a întâmplat în America.

Așadar, startup-urile de pe continentul nostru sunt mai pregătite ca niciodată să angajeze oamenii disponibilizați din Statele Unite. Și aceștia nu sunt nici puțini și nici slab calificați. Ce altă oportunitate mai bună poate exista pentru business-urile europene?

Desigur, domeniile cu cel mai mare potențial pe termen scurt și mediu sunt cele care au primit cele mai importante injecții de capital în ultima vreme: biotehnologie, e-commerce, știință și sănătate. O mențiune specială pentru companiile de e-commerce ce au înflorit la propriu pe durata pandemiei.

Numeroase startup-uri europene din sectoarele menționate mai sus au lansat produse de toate felurile și în toate formele pentru combaterea noului coronavirus. Puțini își puteau permite să dea cu piciorul unei astfel de șanse pentru a arăta de ce sunt în stare. 

Trei noi startup-uri europene au depășit bariera de 1 miliard de dolari 

Trei startup-uri europene s-au alăturat grupului select de unicorni (companii cu o capitalizare de piață de peste 1 miliard de dolari) de-a lungul primei jumătăți din 2020. 

Două injecții de capital mai consistente (una în valoare de 240 milioane de dolari și alta de 35 milioane de dolari) au fost sufciente pentru ca firma germană Lilium să ajungă la 1 miliard de dolari în iunie. Compania berlineză activează în industria aeriană.

Compania britanică Cazoo s-a alăturat de asemenea cercului de unicorni europeni și a reușit această performanță într-un timp record, la doar 18 luni de la fondare. Cazoo deține o platformă de vânzare a mașinilor second-hand.

Workhuman, cu sediul în Dublin, este cel de-al treilea startup care a ajuns la peste 1 miliard de dolari capitalizare de piață. Compania oferă soluții software clienților din lumea întreagă și a reușit sa atingă suma de 1.2 miliarde de dolari cu ajutorul mai multor finanțări recente, dintre care cea mai importantă a fost în valoare de 122 milioane de dolari.

Evoluția startup-urilor românești 

Despre startup-urile din România voi vorbi mai pe larg, pentru că un anumit aspect mi-a atras atenția în mod deosebit.

Potrivit unui studiu recent publicat de Dealroom, România ocupă primul loc în topul țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile în start-upurile locale din ultimii șapte ani. Începând cu 2013, start-upurile românești au primit finanțări de 1.3 miliarde de dolari, la fel ca cele estoniene. Polonia se află pe locul al treilea, cu investiții de 900 milioane de dolari, urmată de Lituania (600 milioane de dolari) și Ungaria (300 milioane de dolari).

În ultimii 10 ani, Europa Centrală și de Est a lansat opt unicorni. Doi dintre aceștia sunt din România: UiPath, o companie specializată în soluții software, recent evaluată la peste 10 miliarde de dolari* și eMAG.

*UiPath este de fapt decacorn, întrucât a depășit bariera de 10 miliarde de dolari. 

În prima jumătate a anului 2020, peste 20 de startup-uri românești au primit finanțări de la fonduri de capital de risc, business angels și alte surse de crowdfunding. 

Întrebarea de un milion de puncte – să lansezi sau să nu lansezi un startup în 2020? 

Cred cu tărie cu startup-urile europene vor fi în centrul atenției în perioada următoare, în fața celor americane și asiatice. Doar timpul îmi va arăta dacă am dreptate sau nu. Până atunci, eu rămân optimist. 

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.

Mărturisesc că în ultima vreme am petrecut mai mult decât de obicei analizând piețele, la fel ca cei mai mulți investitori. Am fost (și încă sunt) interesat de felul în care acestea vor reacționa la pandemia de coronavirus. Știți ce mi-a atras atenția cel mai mult? Nu bursele care au renăscut ca o pasăre Phoenix după colapsul de la începutul anului. Sau creșterea spectaculoasă înregistrată de aur. Nici măcar ce s-a întâmplat cu prețul petrolului din februarie până acum. Nu, mă refer la cu totul altceva: mărfurile perisabile.

În rândurile următoare îți voi explica de ce sunt pregătit să investesc serios în piața mărfurilor perisabile.

 

Statisticile spun întotdeauna adevărul

Cacao, cafea, bumbac, zahăr. Patru dintre bunurile de consum pe care le folosim în viețile noastre de zi cu zi. Și patru active financiare cu cele mai însemnate creșteri din ultimul timp. Spre exemplu, prețul zahărului a urcat cu 20% din mai. Cacao, cafeaua și bumbacul au înregistrat și acestea creșteri spectaculoase, de două cifre.

Dar iată lucrul cel mai interesant: între martie și mai, toate bunurile acestea aveau o valoare mult mai mică. Prețurile erau atât de jos, încât nimic nu părea că le poate scăpa de efectele pandemiei.

Am devenit foarte curios să aflu cum s-a ajuns la această schimbare la 180 de grade. Din mai până la începutului lui august, piața mărfurilor perisabile a înflorit, în condițiile în care cu doar câteva luni înainte lucrurile erau diametral opuse.

Astfel, am început să mă informez, în speranța că-mi voi afla răspunsurile și totodată aș putea descoperi o nouă oportunitate foarte bună de a face bani.

Așadar, iată câteva dintre motivele pentru care eu sunt convins că piața mărfurilor perisabile reprezintă una dintre cele mai bune oportunități de investiții la momentul actual.

 

Deficitul de aprovizionare, impuls pentru creșterea prețurilor

Brazilia și India, doi dintre cei mai mari producători de mărfuri perisabile din lume, se confruntă cu efectele devastatoare ale pandemiei de coronavirus. Atât Brazilia și India sunt în top trei cele mai afectate state. Sute de mii de oameni au murit deja, iar numărătoarea continuă.

În același timp, Brazilia este producătorul numărul unu de cafea și zahăr, cu zeci de milioane de pungi de cafea și sute de milioane de metri cubi de trestie de zahăr produse în 2019. India livrează cea mai mare cantitate de bumbac din lume, chiar peste ce poate produce întreaga Europă.

Dar acum s-a ivit o problemă apăsătoare. Investitorii anticipează dificultăți grave de aprovizionare. Ambele țări (Brazilia și India) vor fi nevoite să-și redreseze economiile de îndată ce criza se termină. Cu rezerve reduse de materie primă din cauza tăierilor iminente de personal, prețul mărfurilor perisabile nu poate decât să crească.

Și încă un motiv pentru trendul pozitiv la care să ne așteptăm: mulți oameni lucrează de acasă, iar cererea pentru bunuri precum cafeaua și zahărul tinde să fie mai ridicată în aceste circumstanțe. Totuși, de îndată ce economiile își vor mai reveni, cel mai probabil vom asista la încă o explozie a cererii.

 

Dolarul American nu mai oferă siguranță investitorilor

Indicele Dolarului, ce măsoară performanța Dolarului American comparativ cu alte câteva monede majore, a înregistrat cea mai proastă lună din ultimii zece ani. Asta este un lucru pozitiv pentru piața mărfurilor perisabile, pentru că un Dolar mai slab le permite țărilor importatoare să cumpere mărfuri în moneda americană la prețuri mai accesibile.

Astfel, investitorii care pariau împotriva mărfurilor perisabile au fost nevoiți să renunțe la pozițiile short. Spre exemplu, la începutul lunii august, peste 19.000 de contracte short pe cafea au dispărut.

Cu cât sunt mai puțini susținători ai pieței bear, cu atât optimismul din piață va crește. Așadar, în mod normal prețurile ar trebui să rămână pe trendul ascendent, dacă nu intervine ceva cu totul neașteptat.

 

Final de drum pentru raliul aurului? Așa se pare

Prețul aurului a scăzut cu 5.72% pe 11 august – cea mai mare pierdere de o zi din ultimii șapte ani. De asemenea, aurul a coborât sub cotația de $1.900/uncie pentru prima dată din 24 iulie. Recorduri negative peste recorduri negative.

Mi-am făcut temele și am verificat ce s-a întâmplat. Rezultatele documentării mi-au arătat următorul lucru: se pare că aurul este cumpărat în exces, în condițiile în care optimismul este în creștere în rândul afacerilor mici și mijlocii la nivel global, iar apetitul investitorilor pentru risc este pe un trend ascendent din nou.

Nu mă-nțelegeți greșit: asta nu-nseamnă că oamenii au încetat să mai caute active de refugiu. Nici pe departe. Tot ceea ce vreau să spun este că aurul ar putea să nu mai aibă loc în această categorie. S-ar putea ca și Dolarul American să întâmpine o problemă similară.

Mereu se-ntamplă la fel: la-nceputul unei crize, investitorii își îndreaptă atenția către activul cu cel mai ridicat nivel de siguranță, care deseori este aurul. Dar de-ndată ce lucrurile iau o turnură diferită, investitorii se reorientează la 180 de grade, iar atunci oportunitățile se-nmulțesc.

 

Concluzia mea

Piața de capital rămâne în continuare incertă, întrucât pandemia de coronavirus este departe de a se încheia. În aceste condiții, trebuie să ne protejăm investițiile mai mult ca niciodată. Cum am putea s-o facem dacă aurul și Dolarul American nu mai sunt la fel de utile pentru atenuarea riscurilor?

Din punctul meu de vedere, doar o singură piață merită atenție – piața mărfurilor perisabile. Nu știu ce aveți voi de gând, însă eu sunt pregătit să investesc.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn pentru idei de investiții și perspective interesante asupra piețelor de capital!

 

Trecutul

După un prim trimestru caracterizat de performanțe financiare contradictorii (vezi aici mai multe informații) în care am preconizat că multe companii vor anunța rezultate dezamăgitoare până la limita falimentului (menționez câteva victime celebre precum Hertz International sau LATAM Airlines) si urcușuri către celebritate ale companiilor focusate pe filosofia work-from-home precum Zoom, Microsoft Teams sau Slack, este ușor de spus ca pandemia de Coronavirus și-a pus amprenta pe business-urile globale.

După cum ne așteptam, superstarurile din primul trimestru au fost giganții tehnologi, începând cu grupul FAANG (Facebook, Amazon, Apple, Netflix și Alphabet) și continuând cu recent încoronații prinți: Zoom, Slack și alte companii tehnologice în ascensiune.

Viitorul

Cum am spus în analiza mea anterioară, cu toate ca primul trimestru a fost unul prolific pentru companiile menționate mai sus, trimestrul al doilea nu va fi la fel de bun. Tot mai mulți oameni își pierd locurile de muncă, companiile se închid sau își reduc din activitate, bugetele pentru investiții se evaporă, proiectele de cercetare și dezvoltare intră în faliment, iar consumatorii devin din ce în ce mai atenți cu banii lor.

Statisticile macroeconomice din Statele Unite susțin în întregime teza mea și pictează un tablou sumbru: rata șomajului se apropie de 25% (asta înseamnă că peste 40 de milioane de persoane sunt nevoite să ceară ajutorul guvernului), iar produsul intern brut s-a contractat cu 34%, potrivit analiștilor de la Goldman Sachs.

Prognozele sunt pesimiste inclusiv pentru companiile membre S&P. Potrivit unei cercetări realizate de factset.com, in trimestrul al doilea, veniturile estimate pentru acestea vor scădea cu 43.4%. Dacă 43.4% va fi procentul reprezentativ pentru declinul din trimestrul al doilea, atunci am putea asista la cea mai mare scădere anuală a veniturilor indicelui S&P din trimestrul al patrulea al anului 2008 încoace (-69.1%). În ceea ce privește acțiunile, estimările veniturilor pentru trimestrul al doilea arată o reducere de 35.9% din Martie 31.

*sursa imaginii: factset.com

Personal sunt de părere că majoritatea sectoarelor (dacă nu chiar toate) vor înregistra scăderi abrupte ale veniturilor totale, profiturilor pe acțiuni, prețurilor-țintă și ale rapoartelor P/E. Motivele? Expunerea globală, criza cauzată de Covid-19 și incertitudinea zilei de mâine.

Într-o economie globală interconectată, deja nu mai putem vorbi despre o companie care să facă legea și să dicteze mersul lucrurilor: toate sunt în aceeași situație dificilă.

Cifrele înșelătoare

Nu vă lăsați înșelați de rezultatele din anul în curs pentru indicii americani:

  • NASDAQ – 9814 puncte   ~13% anul în curs
  • S&P – 3193 puncte   ~2% anul în curs
  • DJIA – 27110 puncte   ~2% anul în curs

*sursa imaginii: Yahoo Finance

Dacă privim cifrele de mai sus, atunci am putea crede că piețele sunt imune la efectele pandemiei asupra economiei reale. Totuși, am convingerea că basmul în care piețele sunt momentan captive se va încheia cât de curând, mai precis odată cu rezultatele financiare din trimestrul al doilea.

În ceea ce privește sectoarele de business, prefer să mă concentrez asupra unui mix de patru:

  • Companiile din domeniul securității cibernetice
  • Companiile ce oferă software pentru conferințe si facilitează work-from-home
  • Companiile din grupul FAANG
  • Companiile de automatizare

Iată cum cred eu că vor arăta rezultatele financiare din trimestrul al doilea ale companiilor aparținând acestor sectoare de activitate diverse și atipice:

*prognoze realizate de money.cnn.com & TipRanks

Disclaimer:

Această postare de blog nu reprezintă un mediu de propagare a sfaturilor de investiții financiare, deciziilor investiționale sau îndrumărilor legale în ceea ce privește piețele de capital. Opiniile exprimate nu reprezintă decât păreri personale bazate pe experiența mea și nu ar trebui considerate sfaturi de investiții profesionale.

Țineți cont că majoritatea prețurilor-țintă din tabelul de mai sus reprezintă estimări optimiste, întrucât cei mai mulți experți și analiști analizează „sentimentul” pieței înainte de a oferi prognoze, iar în acest moment consensul este că piețele sunt imune la efectele pandemiei.

Săpând mai adânc către miezul problemei, pot spune că situația economiei nu se reflectă în piețele de capital și că aparent s-a creat o falie între sentimentul pieței și performanța propriu-zisă a acesteia.

Concluzia

În vremuri de restriște, oamenii și piețele deopotrivă se întorc la elementele de bază. În cazul piețelor de capital, totul se rezumă la fundamente. Precauția, coroborată cu rezultatele financiare mai slabe, va împinge piețele de capital mai jos, iar scăderile indicilor bursieri vor apărea.

Sunt o persoană care întotdeauna și-a susținut vorbele cu faptele și de aceea voi paria împotriva pieței până la sfârșitul anului. Atunci când viața te servește cu lămâi vei face limonadă. Pe de altă parte, atunci când viața îți face o reducere, profiți la maximum. Este mai bine să mergi cu valul decât să te pui contra giganților economiei globale: Statele Unite și China ?

Fii circumspect și pregătește-ți portofoliul de investiții pentru schimbări la 180 de grade – asta voi face eu, exact aceleași lucruri pe care le-am făcut în timpul crizei din 2008 și în timpul celorlalte crize.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn

1 2 3 4