“Începutul se desfășoară întotdeauna astăzi”, spunea Mary Shelley acum două secole, într-un moment rar de expresie a optimismului pentruo exponentă de seamă a romantismului.
Desigur, ea se referea doar la entuziasmul unei aventuri palpitante sau al unui nou început.
În aceste vremuri de restriște, îmi rezerv dreptul de a fi realist. Oamenii vorbesc cu precădere despre cum va arăta lumea post-coronavirus: totul se va reîntoarce la normal, societatea își va relua cursul de dinaintea pandemiei, economiile vor renaște din propria cenușă… Eu cred altceva: cred că tot ceea ce ne încearcă acum este doar începutul unei noi ere, o eră în care nimic nu va mai fi ca înainte.
Noua ordine a lumii
Am ajuns la concluzia de mai sus observând tiparele comportamentale din jurul meu. De la disperarea tacită a micilor antreprenori care caută soluții miraculoase în insuficientele măsurile guvernamentale de stimulare economică, la băncile centrale care deja au făcut tot ceea ce era posibil tipărind bani și aruncându-i în bătaia virusului, sperând că vor remedia lucrurile, economiile își vor reveni și oamenii vor reîncepe să consume ca înainte.
Cuvântul de ordine pentru toate este FRICA. Aceasta ia diferite forme și se manifestă în diverse feluri, însă până la urmă nu este altceva decât expresia sentimentului primordial care ne-a marcat existența, FRICĂ pură și nealterată.
Din punctul de vedere al business-urilor, frica are efecte devastatoare: dă peste cap planuri de investiții, distruge bugete, cauzează concedieri de personal, taie din fașă inovația, cercetarea și dezvoltarea, afectează perspectivele investiționale și multe altele. Toate aceste lucruri nu sunt doar opinii personale fără niciun temei, ci pur și simplu reprezintă realitatea care ne înconjoară. Fac parte din noua lume.
Precedentul Wuhan
Să nu ne mințim pe noi înșine: nu vorbim despre un exercițiu de imaginație, vorbim despre ceva ce a fost deja încercat. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă relaxarea restricțiilor și măsurile de repornire a economiei din orașul care era, până nu acum mult timp, epicentrul noii lumi: Wuhan, China.
Pentru locuitorii din Wuhan, anunțul din 8 aprilie referitor la ridicarea interdicțiilor de călătorie a venit ca o gură de aer proaspăt după 76 de zile de carantină totală, cu măsuri draconice care au ținut toată lumea în case.
O lună mai târziu putem observa că magazinele rămân închise, restaurantele operează ca centre pentru livrare rapidă a mâncării, business-urile generează profituri apropiate de zero, producția este încă în piuneze, iar falimentul este status quo-ul. Economia locală s-a contractat deja cu cel puțin 40%, iar perspectivele nu sunt deloc roze.
În ciuda inițiativelor de stimulare impuse de către statul chinez, economia nu pare să-și revină. Metropola de 11 milioane de locuitori, odată-înfloritoare, este în carantină mentală. Anxietatea este termenul care definește starea de spirit din Wuhan.
Angajații care beneficiau de luxul de a putea lucra de acasă nu vor să se mai întoarcă la birou. Nimeni nu mai frecventează sălile de fitness, restaurantele, cinematografele, spa-urile, sălile de jocuri, mall-urile, agențiile de turism sau saloanele de înfrumusețare. Viața din Wuhan, nici pe plan personal, nici pe plan profesional, nu mai seamănă cu cea de acum câteva luni.
Până nici autoritățile despotice și autocrate din China nu știu ce se va întâmpla, cum să se pregătească pentru viitor sau ce altceva să facă dacă lucrurile vor continua să nu dea rezultate. Totul pare un proces de încercare și eroare pentru Wuhan, pentru China și, în curând, pentru restul lumii.
Un amestec de informații contradictorii
Până acum, lista cu lucrurile pro și contra include majoritatea măsurilor și pașilor despre care auzim zi de zi atunci când deschidem televizorul sau intrăm pe Internet:
Carantina
A. Sigur funcționează!
B. S-ar putea să nu funcționeze, e prea devreme să spunem, vezi ce s-a întâmplat în Statele Unite cu protestatarii!
Ventilatoarele
A. Vitale pentru a susține viața în timpul acestor vremuri grele!
B. De fapt, studiile arată că nu prea fac mare lucru!
Remdesivir
A. Vaccinul miraculos care ne va vindeca pe toți!
B. Testele au arătat ca nu are niciun efect benefic și că, din contra, ar putea înrăutăți lucrurile!
Hidroxiclorochină
A. Cineva a spus că asta l-a vindecat!
B. Studii medicale intensive nu au depistat nicio legătură relevantă între hidroxiclorochină și evoluția coronavirusului
Fumătorii sunt mai bine protejați
A. Plămânii lor sunt mai obișnuiți cu condiții respiratorii precare!
B. Cum poate sa fie chestia asta adevărată, doar fumatul ucide!
Soluția este să aplatizăm curba de răspândire
A. Sună valid și chiar ar putea să funcționeze!
B. Nu există încă vreo dovadă că aceasta este soluția pentru obținerea imunizării colective!
Pentru fiecare afirmație se găsesc alte câteva sute, dacă nu chiar mii, de articole, pseudo studii, rapoarte sau analize etc care să o combată, sporind astfel nesiguranța generală asupra a ce ne poate rezerva viitorul.
Totuși, pentru omul de rând și pentru business-urile de multe milioane sau miliarde de dolari, lucrurile stau cam așa:
· profiturile și veniturile se prăbușesc
· câștigurile ating noi valori minime
· zeci, dacă nu chiar sute de milioane de oameni și-au pierdut sau urmează să-și piardă locurile de muncă
· productivitatea este foarte scăzută
· motivația devine un bun în pragul dispariției
· oamenii inventează motive pentru a rămâne în casă, acolo unde se simt în siguranță
· sectoare întregi de activitate se închid
· lumea business se transformă, alături de noi toți
Până când Sfântul Graal, vaccinul, va deveni disponibil, anxietatea pe care am descris-o în rândurile de mai sus va continua să crească.
Cum ar putea arăta viitorul?
Deoarece chiar și cele mai optimiste scenarii medicale nu prevăd apariția unui vaccin mai devreme de 18 luni, Covid-19 devine treptat parte componentă a vieților noastre.
Cu toate acestea, pregătirea pentru un nou val al pandemiei se desfășoară deocamdată doar la nivel declarativ, întrucât nimeni nu știe ce ne va rezerva viitorul. Precauția este atributul cheie pe care cu toții ar trebui să-l învățăm, atât în viața personală, cât și în cea profesională.
Nu toată lumea reacționează la fel, așa cum nu toată lumea poate lucra de acasă. Culturile diferă, măsurile de carantină ne afectează pe fiecare în mod diferit, băncile centrale intervin în diverse moduri asupra piețelor, politicile guvernamentale care pot da roade in Wuhan ar putea să eșueze în Milano… și lista poate continua la nesfârșit.
Cu toții suntem diferiți, iar acum trebuie să facem front comun împotriva unui dușman și a unui țel comun. Trebuie să supraviețuim, să ne adaptăm și să prosperăm din nou.
Stai în siguranță; rămâi sănătos!
Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn