Istoria economică te ajută să înțelegi mult mai bine prezentul. De pildă, nu poți realiza de ce creditele bancare sunt o modalitate de capitalizare mai dificilă decât capitalul de risc, pentru startup-uri, dacă nu știi Dot Com Bubble și Criza din 2007 au înăsprit dramatic condițiile de creditare ale băncilor. Pornind de la această idee, am alcătuit o cronologie a apariției și dezvoltării bursleor, din care putem trage destule concluzii. Titlurile de valoare au început să se tranzacționeze încă de pe vremea Imperiului Roman, dar după Evul Mediu inovațiile economice încep să aibă date certe de apariție.
- 1460: Prima bursă din lume, la Anvers. Tranzacționa în primul rând obligațiuni, dar era și un loc de întâlnire pentru cei care împrumutau bani și oficiali.
- 1602: Primul IPO (Initial Public Offering – ofertă publică inițială de acțiuni), pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est. E vorba de o mega-corporație avant la lettre, specializată în comerțul și transporturile maritime cu Orientul și Africa, care avea inclusiv putere militară.
- 1801: Bursa din Londra (London Stock Exchange – LSE). Primele oferte de acțiuni pe bursă apar acolo în 1825. Momentul consfințește apariția unor titluri de valoare abstracte, care fac transferurile succesive posibile, după ce multă vreme practica economică permisese doar înțelegerile punctuale, între doi comercianți care se cunoșteau.
- 1817: New York Stock Exchange, pe baza modelului Bursei din Philadelphia, prima fondată în SUA. NYSE funcționează în clădirea actuală din 1865. Bursele din Londra și New York ajung în prima parte a secolului XIX-lea principalii piloni ai sistemului financiar internațional. În momentul de față, Bursa din New York este cea mai puternică din lume, cu o capitalizare totală de peste 19 bilioane (mii de miliarde) de dolari, iar Indicele Compozit NYSE este considerat cel mai relevant din lume, datorită calității companiilor luate în considerare și volumului uriaș de tranzacții.
- 1878: Tokyo Stock Exchange, nucleul ceea ce va deveni în 2013 Japan Exchange Group, prin fuziuni succesive, dintre care ultima, cu Bursa din Osaka. Denumirea neoficială e în momentul de față tot Bursa din Tokyo, dar de remarcat e data târzie a apariției, legată de modernizarea accelerată a Imperiului Nipon, începută după 1850. Bursa din Tokyo e, în momentul de față, a patra cea mai puternică din lume, după New York, NASDAQ și Londra.
- 1891: Hong Kong Stock Exchange, funcționează sub acest nume din 1914, după ce fusese fondată în 1891 sub numele de Association of Stockbrokers in Hong Kong, pe fondul prosperității legate de statutul de enclavă a Imperiului Britanic. Reputația de centru financiar global a Hong Kong-ului se păstrează și după transferul de suveranitate dinspre Marea Britanie spre China din 1997. Dincolo de volumul tranzacțiilor, Bursa din Hong Kong se distinge prin faptul că aici au loc un mare număr de IPO.
- 1929: Crahul de pe Wall Street. Cea mai severă criză din istoria recentă a survenit pe fondul unui exces speculativ de pe burse, cauzat la rândul lui de climatul de prosperitate economică din anii ’20. Faptul că majoritatea asseturilor aflate în circulație se apreciau constant a cauzat tranzacționarea lor la prețuri din ce în ce mai înalte, în cele din urmă nesustenabile.
- 1971: NASDAQ, prima bursă electronică (de la National Association of Securities Dealers Automated Quotations). După lansare, a nemulțumit brokerii din cauza scăderii diferenței dintre cerere și ofertă, determinată de tranzacționarea electronică. Aceeași scădere a dinamizat însă foarte tare piața, fiindcă a fost în favoarea investitorilor.
- 1990: Shanghai Stock Exchange. Cu o tradiție care se întinde până la jumătatea secolului al XIX-lea, a cincea cea mai puternică bursă din lume și-a sistat operațiunile după venirea comunismului în China.
- 2000: Euronext, bursă paneuropeană, creată prin fuziunea burselor de la Amsterdam, Bruxelles și Paris, cu operațiuni în cele trei orașe și la Londra, Lisabona și Dublin. După o istorie de fuziuni și achiziții complicată, a devenit cea de-a doua bursă importantă din Europa, după Londra. Are o strategie creativă, care încurajează finanțarea companiilor mici și mijlocii, prin intermediul operațiunilor pe nume Alternext și Enternext.
Surse: