Blog

Starting up a startup 7: Etapa scalării – de la startup la scale-up

#Start-upMai mult

Navigați după categorii

#Business

#Start-up

#Piete de capital

#Imobiliare

#Personal

Cele mai recente articole de blog
Călătoresc foarte des și o fac, în general, pentru afaceri. Și cum acest blog este unul de business, mi se pare că te-ar putea interesa unele ponturi despre climatul economic din locurile în care ajung. Pentru început, părerea mea e că Dubaiul e nu numai o destinație turistică, ci și una de business. Există cel puțin trei motive:

1. Din punct de vedere legal: poți face afaceri fără asociați locali

Se spune că oriunde te duci să faci afaceri, într-o țară străină, ai nevoie de un partener local, cu conexiuni și cunoștințe despre specificitățile pieței. În țările arabe, acest deziderat a fost ridicat la rang de lege, deoarece companiile nu pot fi înființate decât în asociere cu cetățeni ai acestor țări, ceea ce e mai puțin de dorit. În Dubai însă - și în general în Emiratele Arabe Unite -, această obligație a dispărut, mai nou. Ea nu există în cazul companiilor cu cu sediul în așa-numitele zone libere (free zones). Dacă ești curios sau curioasă, poți consulta o listă aici. Avantajul așa-numitelor free zones e că includ facilități de business gândite special pentru investitorii străini, de la simplitatea creării unei companii la avantaje legate de recrutarea personalului local, servicii legale și altele. Nu-ți va fi greu deloc să te descurci cu limba engleză și cunoștințe normale de business.

2. Din punct de vedere financiar: taxe mici

E un lucru de asemeni știut. În Emirate, taxele înseamnă un impozit pe venit de 5% și 0% taxe pe dividende. E drept, se preconizează și apariția unei taxe pe dividende, dar deocamdată vorbim de o fiscalitate redusă.

3. Din punct de vedere operațional: piața de real estate e în picaj, dar…

Dacă te interesează real estate-ul, ai auzit poate că piața de imobiliare e în picaj în Dubai. E oarecum adevărat, dar picajul nu mai este chiar un picaj, în ultima vreme. E vorba de o scădere din ce în ce mai puțin pronunțată, care sugerează un viitor reviriment. Cu alte cuvinte, din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, o astfel de scădere e o oportunitate foarte bună pentru achiziții. Cu alte cuvinte, piața imobiliară din Dubai seamănă cu România anilor 2010-2011, perioada când ne reveneam cu toții după euforia real estate din prima parte a anilor 2000. Și dacă tot am arătat că există motive să cumperi, în cazul în care cumperi, nu trebuie să stai cu mâinile în sân, până când activele își vor reveni. O caracteristică interesantă a Dubaiului e că de regulă contractele de închiriere sunt semnate pe un an, iar chiria se plătește în avans. Cu alte cuvinte, dacă ai investit într-o clădire, te poți pune pe treabă la capitolul eficientizare. Iar o clădire cu contracte ferme de închiriere are o valoare mult mai mare decât una goală. Din punctul meu de vedere, aceste trei motive sunt suficiente ca să consider Dubaiul foarte atractiv. Pentru început, o analiză a pieței imobiliare din Dubai, în limba engleză, poți citi aici.
Continuăm cu prezentarea strategiilor de aliniere la Regulamentul General de Protecția Datelor. Prima parte a articolului poate fi citită aici. (mai mult…)
Prevederile GDPR, Regulamentul General pentru Protecția Datelor cu caracter personal ale utilizatorilor de Internet din UE, au intrat în vigoare pe 25 mai 2018. Principalele schimbări au în vedere accesul și transferul de date personale, care se vor face într-un mod mult mai transparent, în cazul în care utilizatorii cer asta. Am abordat în detaliu ce presupun aceste prevederi în articolul publicat anterior aici și aici.  Deoarece implementarea exhaustivă a noilor norme necesită un sistem complex de unificare a aplicațiilor interne și o strategie bine definită, multe companii, atât din România cât și din alte țări, încă derulează campanii GDPR. Un prim pas, așa cum probabil am observat cu toții, a fost acela că instituțiile și întreprinderile și-au informat clienții în ceea ce privește alinierea la GDPR, făcând modificările necesare în documentele legale, cum ar fi politică de confidențialitate. De implementarea noilor prevederi se ocupă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Site-ul acesteia, disponibil la dataprotection.ro, conține o serie întreagă de informații și acte normative referitoare la GDPR. Dincolo de asta, în cele ce urmează propunem câteva strategii eficiente pe care foarte multe întreprinderi deja le-au pus în aplicare, atât în România, cât și în țările membre UE sau SUA. (mai mult…)
GDPR - General Data Protection Regulation sau Regulamentul General privind Protecția Datelor -, reprezintă o inițiativă propusă în 2012 de UE pentru a înlocui Directiva privind Protecția Datelor din 1995, intrată în vigoare pe 25 mai 2018. Aceste noi reglementări reflectă nevoia de protecție a datelor persoanelor fizice din UE, în contextul creșterii exponențiale a consumului de tehnologie digitală. Evenimente precum campaniile virale din 2015 sau, mai recent, scandalurile în care a fost implicat Facebook au creat un curent de opinie favorabil acestui gen de reglementări.   Cum pot companiile din România să se alinieze la aceste noi reglementări GDPR? În primul rând, este important să înțeleagă clar ce presupun aceste noi legi, care nu vor afecta doar afacerile din Uniunea Europeană, ci și pe cele din afara ei. (mai mult…)
Conform Barometrului start-up-urilor din România, studiu realizat de EY România, Impact Hub și Startarium în 2017, antreprenorii români se lovesc de o serie de obstacole când pornesc o afacere, printre care: ●        educația antreprenorială: 26% dintre oamenii de afaceri consideră că principalul obstacol pe care îl întâmpina antreprenorii atunci când vor să pună bazele unui start-up este lipsa educației de profil; acest procentaj este în creștere semnificativă față de 2016, indicând o conștientizare a importanței acesteia; ●        obținerea finanțărilor pentru proiect: 18% dintre oamenii de afaceri susțin că succesul în finanțare este important pentru evoluția unui start-up; de altfel, lipsa fondurilor poate fi o problemă majoră, împiedicând achizițiile, angajările și nu numai; ●        mentalitatea și teama de eșec: Carol S. Dweck susține în cartea ei, „Mindset", că oamenii de succes au o mentalitate flexibilă, crezând cu tărie că își pot dezvolta calitățile prin muncă,  dăruire și perseverență. Antreprenorii români susțin același lucru, pentru că 13% din cei care au participat la studiu apreciază mentalitatea potrivită ca factor determinant în dezvoltarea unei afaceri; ●        birocrația excesivă: deși au fost luate o serie de măsuri care tind să simplifice demersurile legale pe care le fac antreprenorii, 11% dintre ei consideră că procedurile actuale nu numai că îngreunează relația cu statul, dar pot încetini dezvoltarea unei afaceri ce pornește de la zero. Mi-am propus ca prin acest articol să îi ajut pe antreprenorii la început de drum, punctând, pe rând, câteva sfaturi sau aspecte importante pentru reușita unui start-up.  (mai mult…)
În acest articol, voi continua serialul despre crowdfunding început cu o descriere generală și o trecere în revistă a avantajelor și dezavantajelor. Citește în ceea ce urmează câteva sfaturi pentru campaniile de succes. (mai mult…)
1 8 9 10 11 12 14
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog
Blog