Blog

Mi-am dedicat o bună parte din ultimii 10 ani pentru crearea și dezvoltarea startup-urilor. Mereu am căutat să construiesc modele de business de succes, întrucât sunt un antreprenor mereu deschis către noi provocări. 

Anul acesta a fost și încă este unul special din motive pe care le cunoaștem cu toții. De aceea, m-am gândit că ar fi o idee bună să vă împărtășesc câteva dintre gândurile mele cu privire la ultimele evenimente din domeniul meu de expertiză. Mă voi concentra pe companiile emergente din Europa, însă voi face și câteva paralele cu piața din Statele Unite. 

Premiza 

Multe dintre companiile de azi se confruntă cu o criză profundă de identitate, pe măsură ce recesiunea globală căpătă din ce în ce mai mult contur. Pandemia de noul coronavirus a oprit creșterea economică și a condus la atingerea unor valori alarmante a ratei șomajului, forțând guvernele europene să găsească noi modalități pentru evitarea colapsului. În timp ce politicienii sunt concentrați pe redresarea economiilor, criza poate semnala un nou început pentru startup-urile europene. Așa să fie oare?

O analiză detaliată a statisticilor  

Finanțarea startup-urilor a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020. Această reducere poate părea importantă, dar cu toate acestea este mai ridicată cu un miliard de dolari față de cifrele din 2018. Și încă ceva: în 2019 au fost înregistrate cele mai mari finanțări pentru startup-uri din istorie. 

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, trebuie să știi că 904 startup-uri europene au primit finanțări în valoare de minimum 2 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2020. În 2019, numărul companiilor care au beneficiat de acest avantaj a fost de aproximativ 1.000. În ceea ce privește piețele cu cele mai mari finanțări, Marea Britanie conduce dupa primele șase luni ale anului curent, cu cifre de două ori mai mari decât ocupanta locului doi, Germania. Franța, Suedia și Elveția urmează în clasament.

Comparația dintre Europa și America de Nord, Tărâmul Tuturor Oportunităților, este inevitabilă. Companiile de pe Bătrânul Continent au primit finanțări record de la începutul anului 2018 și până la finalul anului 2019, în vreme ce anul 2018 a fost apogeul pentru firmele din Statele Unite.

Nu vreau să vă plictisesc și cu alte statistici, așa că vă voi prezenta motivele mele pentru care am ajuns la concluzia ca startup-urile din Europa au un viitor luminos. Și da, are legătură cu răspunsul foarte rapid și prompt al Europei la provocările pandemiei.

Gestiunea crizei în Europa – un exemplu de urmat 

Multe țări europene au reușit să controleze pandemia de coronavirus mult mai eficient decat Statele Unite. De asemenea, europenii au luptat pentru păstrarea locurilor de muncă ale angajaților, stopând șomajul să crească accentuat, cum s-a întâmplat în America.

Așadar, startup-urile de pe continentul nostru sunt mai pregătite ca niciodată să angajeze oamenii disponibilizați din Statele Unite. Și aceștia nu sunt nici puțini și nici slab calificați. Ce altă oportunitate mai bună poate exista pentru business-urile europene?

Desigur, domeniile cu cel mai mare potențial pe termen scurt și mediu sunt cele care au primit cele mai importante injecții de capital în ultima vreme: biotehnologie, e-commerce, știință și sănătate. O mențiune specială pentru companiile de e-commerce ce au înflorit la propriu pe durata pandemiei.

Numeroase startup-uri europene din sectoarele menționate mai sus au lansat produse de toate felurile și în toate formele pentru combaterea noului coronavirus. Puțini își puteau permite să dea cu piciorul unei astfel de șanse pentru a arăta de ce sunt în stare. 

Trei noi startup-uri europene au depășit bariera de 1 miliard de dolari 

Trei startup-uri europene s-au alăturat grupului select de unicorni (companii cu o capitalizare de piață de peste 1 miliard de dolari) de-a lungul primei jumătăți din 2020. 

Două injecții de capital mai consistente (una în valoare de 240 milioane de dolari și alta de 35 milioane de dolari) au fost sufciente pentru ca firma germană Lilium să ajungă la 1 miliard de dolari în iunie. Compania berlineză activează în industria aeriană.

Compania britanică Cazoo s-a alăturat de asemenea cercului de unicorni europeni și a reușit această performanță într-un timp record, la doar 18 luni de la fondare. Cazoo deține o platformă de vânzare a mașinilor second-hand.

Workhuman, cu sediul în Dublin, este cel de-al treilea startup care a ajuns la peste 1 miliard de dolari capitalizare de piață. Compania oferă soluții software clienților din lumea întreagă și a reușit sa atingă suma de 1.2 miliarde de dolari cu ajutorul mai multor finanțări recente, dintre care cea mai importantă a fost în valoare de 122 milioane de dolari.

Evoluția startup-urilor românești 

Despre startup-urile din România voi vorbi mai pe larg, pentru că un anumit aspect mi-a atras atenția în mod deosebit.

Potrivit unui studiu recent publicat de Dealroom, România ocupă primul loc în topul țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile în start-upurile locale din ultimii șapte ani. Începând cu 2013, start-upurile românești au primit finanțări de 1.3 miliarde de dolari, la fel ca cele estoniene. Polonia se află pe locul al treilea, cu investiții de 900 milioane de dolari, urmată de Lituania (600 milioane de dolari) și Ungaria (300 milioane de dolari).

În ultimii 10 ani, Europa Centrală și de Est a lansat opt unicorni. Doi dintre aceștia sunt din România: UiPath, o companie specializată în soluții software, recent evaluată la peste 10 miliarde de dolari* și eMAG.

*UiPath este de fapt decacorn, întrucât a depășit bariera de 10 miliarde de dolari. 

În prima jumătate a anului 2020, peste 20 de startup-uri românești au primit finanțări de la fonduri de capital de risc, business angels și alte surse de crowdfunding. 

Întrebarea de un milion de puncte – să lansezi sau să nu lansezi un startup în 2020? 

Cred cu tărie cu startup-urile europene vor fi în centrul atenției în perioada următoare, în fața celor americane și asiatice. Doar timpul îmi va arăta dacă am dreptate sau nu. Până atunci, eu rămân optimist. 

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.

Mărturisesc că în ultima vreme am petrecut mai mult decât de obicei analizând piețele, la fel ca cei mai mulți investitori. Am fost (și încă sunt) interesat de felul în care acestea vor reacționa la pandemia de coronavirus. Știți ce mi-a atras atenția cel mai mult? Nu bursele care au renăscut ca o pasăre Phoenix după colapsul de la începutul anului. Sau creșterea spectaculoasă înregistrată de aur. Nici măcar ce s-a întâmplat cu prețul petrolului din februarie până acum. Nu, mă refer la cu totul altceva: mărfurile perisabile.

În rândurile următoare îți voi explica de ce sunt pregătit să investesc serios în piața mărfurilor perisabile.

Statisticile spun întotdeauna adevărul

Cacao, cafea, bumbac, zahăr. Patru dintre bunurile de consum pe care le folosim în viețile noastre de zi cu zi. Și patru active financiare cu cele mai însemnate creșteri din ultimul timp. Spre exemplu, prețul zahărului a urcat cu 20% din mai. Cacao, cafeaua și bumbacul au înregistrat și acestea creșteri spectaculoase, de două cifre.

Dar iată lucrul cel mai interesant: între martie și mai, toate bunurile acestea aveau o valoare mult mai mică. Prețurile erau atât de jos, încât nimic nu părea că le poate scăpa de efectele pandemiei.

Am devenit foarte curios să aflu cum s-a ajuns la această schimbare la 180 de grade. Din mai până la începutului lui august, piața mărfurilor perisabile a înflorit, în condițiile în care cu doar câteva luni înainte lucrurile erau diametral opuse.

Astfel, am început să mă informez, în speranța că-mi voi afla răspunsurile și totodată aș putea descoperi o nouă oportunitate foarte bună de a face bani.

Așadar, iată câteva dintre motivele pentru care eu sunt convins că piața mărfurilor perisabile reprezintă una dintre cele mai bune oportunități de investiții la momentul actual.

Deficitul de aprovizionare, impuls pentru creșterea prețurilor

Brazilia și India, doi dintre cei mai mari producători de mărfuri perisabile din lume, se confruntă cu efectele devastatoare ale pandemiei de coronavirus. Atât Brazilia și India sunt în top trei cele mai afectate state. Sute de mii de oameni au murit deja, iar numărătoarea continuă.

În același timp, Brazilia este producătorul numărul unu de cafea și zahăr, cu zeci de milioane de pungi de cafea și sute de milioane de metri cubi de trestie de zahăr produse în 2019. India livrează cea mai mare cantitate de bumbac din lume, chiar peste ce poate produce întreaga Europă.

Dar acum s-a ivit o problemă apăsătoare. Investitorii anticipează dificultăți grave de aprovizionare. Ambele țări (Brazilia și India) vor fi nevoite să-și redreseze economiile de îndată ce criza se termină. Cu rezerve reduse de materie primă din cauza tăierilor iminente de personal, prețul mărfurilor perisabile nu poate decât să crească.

Și încă un motiv pentru trendul pozitiv la care să ne așteptăm: mulți oameni lucrează de acasă, iar cererea pentru bunuri precum cafeaua și zahărul tinde să fie mai ridicată în aceste circumstanțe. Totuși, de îndată ce economiile își vor mai reveni, cel mai probabil vom asista la încă o explozie a cererii.

Dolarul American nu mai oferă siguranță investitorilor

Indicele Dolarului, ce măsoară performanța Dolarului American comparativ cu alte câteva monede majore, a înregistrat cea mai proastă lună din ultimii zece ani. Asta este un lucru pozitiv pentru piața mărfurilor perisabile, pentru că un Dolar mai slab le permite țărilor importatoare să cumpere mărfuri în moneda americană la prețuri mai accesibile.

Astfel, investitorii care pariau împotriva mărfurilor perisabile au fost nevoiți să renunțe la pozițiile short. Spre exemplu, la începutul lunii august, peste 19.000 de contracte short pe cafea au dispărut.

Cu cât sunt mai puțini susținători ai pieței bear, cu atât optimismul din piață va crește. Așadar, în mod normal prețurile ar trebui să rămână pe trendul ascendent, dacă nu intervine ceva cu totul neașteptat.

Final de drum pentru raliul aurului? Așa se pare

Prețul aurului a scăzut cu 5.72% pe 11 august – cea mai mare pierdere de o zi din ultimii șapte ani. De asemenea, aurul a coborât sub cotația de $1.900/uncie pentru prima dată din 24 iulie. Recorduri negative peste recorduri negative.

Mi-am făcut temele și am verificat ce s-a întâmplat. Rezultatele documentării mi-au arătat următorul lucru: se pare că aurul este cumpărat în exces, în condițiile în care optimismul este în creștere în rândul afacerilor mici și mijlocii la nivel global, iar apetitul investitorilor pentru risc este pe un trend ascendent din nou.

Nu mă-nțelegeți greșit: asta nu-nseamnă că oamenii au încetat să mai caute active de refugiu. Nici pe departe. Tot ceea ce vreau să spun este că aurul ar putea să nu mai aibă loc în această categorie. S-ar putea ca și Dolarul American să întâmpine o problemă similară.

Mereu se-ntamplă la fel: la-nceputul unei crize, investitorii își îndreaptă atenția către activul cu cel mai ridicat nivel de siguranță, care deseori este aurul. Dar de-ndată ce lucrurile iau o turnură diferită, investitorii se reorientează la 180 de grade, iar atunci oportunitățile se-nmulțesc.

Concluzia mea

Piața de capital rămâne în continuare incertă, întrucât pandemia de coronavirus este departe de a se încheia. În aceste condiții, trebuie să ne protejăm investițiile mai mult ca niciodată. Cum am putea s-o facem dacă aurul și Dolarul American nu mai sunt la fel de utile pentru atenuarea riscurilor?

Din punctul meu de vedere, doar o singură piață merită atenție – piața mărfurilor perisabile. Nu știu ce aveți voi de gând, însă eu sunt pregătit să investesc.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn pentru idei de investiții și perspective interesante asupra piețelor de capital!

Daca e cineva care nu a auzit de Microsoft, atunci acea persoana sigur nu a trait pe Pamant in ultimii 30 de ani. Compania este omniprezenta si ofera consultanta in mai multe zone de solutii tehnologice, prim urmare a devenit un ingredient central in succesul multor startupuri sau corporatii interesante. Niciuna mai interesanta, desigur, decat a noastra.

Key Way Group, al carui CEO sunt, este o companie FinTech inovativa in sectorul de investitii. Activa la nivel global si deruland proiecte multi-departamentale, compania avea nevoie de perspectiva pe care ti-o da utilizarea unui mix de solutii Microsoft. Prin urmare, am construit procesele interne in jurul solutiilor Microsoft 365 si Azure Active Directory. Ne ajuta, de asemenea, faptul ca utilizam Azure Data Factory, iar echipele noastre pot lua decizii eficiente, rapide si bazate pe date concrete cu ajutorul Power BI.

Modul in care am configurat si integrat solutii Microsoft in activitatea noastra a facut recent obiectul unui articol best practice publicat recent pe website-ul global Microsoft .

Iata ce solutii utilizam:

• Microsoft 365 - cloud-based Office suite
• Azure Active Directory -  resursa cloud-based de management al identitatii si al accesului
• Azure Data Factory - serviciul enterprise de integrare de date, cloud-based
• Power BI - serviciul de business analytics
• Microsoft Planner - aplicatia de planning
• Microsoft Teams - platforma de comunicare
• Microsoft Flow - creatorul de workflow-uri automatizate
• Power Apps - creatorul de aplicatii

Si iata cum functioneaza in cazul nostru:

Integrarea solutiilor Microsoft ne-a permis simplificarea imediata a proceselor si micsorarea timpilor atat in faza de planificare, cat si in cea de executie a proceselor. De exemplu, acum folosim Microsoft Teams pentru toate comunicarile interne si Microsoft Planner pentru a crea proiecte si a le aloca angajatilor de oriunde din lume. Putem utiliza single-sign-on, ceea ce ne asigura un plus de viteza de reactie si se traduce prin faptul ca orice nou angajat este gata de “lupta” inca din prima zi.

Rezultatele tangibile? Iata un exemplu: un proiect care ne lua in trecut o saptamana de planificari si mai multe intalniri ne ia acum patru ore si o intalnire. Imaginati-va cate lucruri putem face in timpul ramas, atat din punct de vedere profesional, cat si personal.

Suntem acum la 1.500 de utilizari de succes pe luna cu Microsoft Flow, aplicatie pe care o folosim, alaturi de Power Apps, pentru simplificarea proceselor. Datele pe care le colectam le structuram apoi cu Azure Data Factory, folosim Power BI pentru a vizualiza rezultatele si apoi putem lua rapid decizii bazate pe aceste informatii.

Urmatorii pasi? Managementul clientilor cu ajutorul Dynamics 365 CRM si machine learning. Vedem un viitor in care vom utiliza automatizarea pentru a ne putea concentra pe lucrurile importante: strategie, networking, noi business-uri - toate acestea in timp ce ne asiguram o stare de bine proprie si a echipei noastre.

Wall Street se pregătea pentru un trimestru teribil de raportări financiare

Dar nu e totul atât de rău…

Influența negativă a pandemiei de Covid-19 a fost catalogată în varii feluri – teribilă, cumplită, devastatoare. În cea mai mare parte, s-a dovedit că-și merită apelativele.

Excepțiile sunt cu adevărat… excepționale. Mă refer aici la companiile-mamut, acelea care generează venituri mai mari decât produsul intern brut al multor state. Desigur, majoritatea aparțin industriei tech - Microsoft, Alphabet, Amazon, Facebook, Apple.

Pentru aceste corporații, carantina, distanțarea socială, creșterea prezenței în mediul online, sentimentul pregnant de insecuritate, frica, anxietatea și poate chiar și plictiseala sunt toate motive foarte bune pentru ca oamenii să le folosească serviciile, ajutându-i astfel să-și multiplice veniturile și să-și extindă business-urile terțe.

Sectorul tech spulberă recordurile

Nu mai e un secret pentru nimeni că sectorul tehnologic este și a fost în ultima decadă pe buzele și în mintea tuturor. Până la urmă, va ajunge mai devreme sau mai târziu și în portofoliul majorității investitorilor. Când spun majoritatea, mă refer la toate clasele sociale, la toți oamenii interesați câtuși de puțin de piețele de capital – de la frizerul de la colț, până la imensul conglomerat de investiții al lui Warren Buffett.

Explicația pentru afirmația mea de mai sus este una simplă – dacă ai fi investit $1000 acum 10 ani ca să cumperi acțiuni Google, ai fi avut un randament  investițional de 475% Pentru celelalte mari corporații, situația s-ar fi prezentat astfel – 590% pentru Microsoft, 1,700% pentru Amazon, 1,000% pentru Apple și 550% pentru Facebook.

Toate numele menționate mai înainte sunt precum niște rachete ce se-ndreaptă furtunos către destinația finală – capitalizarea de piață de peste 1,000 miliarde de dolari (Clubul de peste 1,000 miliarde de dolari care deja include Apple, Microsoft, Amazon și Alphabet). Și se pare că nimic nu-i poate opri, cel puțin deocamdată. Nu în primul trimestru, nu Coronavirusul și nici măcar măsurile de carantină. Rezultatele financiare din primul trimestru au fost peste așteptări, cu siguranță peste cele din orice alt sector de activitate, fie acesta bancar, de retail, auto, turism sau comerț.

*mențiune specială pentru Tesla

Acțiunile Tesla au adus un incredibil randament investițional de 3,500% în ultimul deceniu. Deși au scăzut ușor în ultimele luni, așteptările analiștilor sunt că vor sparge recordul de $917/acțiune. Prognoza pe termen lung indică un preț apropiat de $1,100, potrivit CNNMoney, ceea ce se traduce printr-o creștere de 35% a ROI față de prețul actual.

Am inclus Tesla aici pentru că întreaga sa evoluție (inclusive a acțiunilor sale) este reprezentativă pentru sectorul tehnologic, nu cel auto. Tesla a inovat dintotdeauna în ceea ce privește modelul de business, bugetul, marketingul și poziționarea financiară. De aceea, eu îi includ printre performerii ultimului deceniu.

* mențiune specială pentru Zoom

Ce altceva mai este de spus despre Zoom în afara faptului că, profitând de modurile neconvenționale de transformare a business-urilor cauzate de pandemie, compania a depășit 300 milioane de participanți, o creștere de 3000% față de Decembrie 2019?

Analiștii de la seekingalpha au oferit acțiunilor Zoom un rating “buy and hold“ pe termen lung, în vreme ce CNNMoney estimează că prețul va ajunge la $200 – o potențială creștere de 20% față de prețul curent.

Câștigătorii primului trimestru

Pământul 2.0 – condiția de bază a fost si este digitalizarea businessurilor, pentru adaptarea  și pregătirea pentru viitor. Astăzi. Toate companiile prezentate mai jos sunt exponente de renume ale acestui model de business, iar rezultatele au fost foarte încurajatoare până acum. La fel cum Revoluția Industrială a rearanjat polii de putere acum două secole, și noi suntem acum martorii unei noi file de istorie – Revoluția Tehnologică:

• Alphabet (compania mamă a Google): venituri de $41.2 miliarde (13% peste rezultatele de anul trecut)
• Facebook: venituri de $17.7 miliarde (18% peste cele de anul trecut)
• Amazon: venituri de aproape $76 miliarde, susținute de creșterea cu 18% a vânzărilor internaționale
• Microsoft: venituri de peste $35 miliarde și perspective foarte bune pe termen mediu și lung

*Tesla: venituri mai puțin impresionante, dar creșteri substanțiale ale trendului acțiunilor (a urcat cu peste 200% în 2019)

*Zoom: creștere de 12% a prețului acțiunilor, după ce veniturile s-au dublat în ultimul trimestru

Pierzătorii primului trimestru

Modelele convenționale de business, dezastruos adaptate realității curente, au fost dintotdeauna sortite eșecului. Din toate punctele de vedere, Microsoft ar fi trebuit să facă parte din grupul pierzătorilor dacă nu ar fi existat Satya Nadella, CEO-ul care a readus deschiderea și colaborarea în sânul unei corăbii aproape naufragiate.

Statistici companii celebre pentru a ilustra diferențele față de rudele lor din industria tech:

• JP Morgan – profiturile au scăzut cu 69%
• Bank of America – profiturile au scăzut cu 45%
• McDonald's – câștigurile s-au diminuat cu 17%
• Exxon – acțiunile s-au diminuat cu 7% din cauza profiturilor sub așteptări
• Boeing – pierderi de $649 milioane, 10% forța de muncă disponibilizată, venituri în scădere cu 26%
• Ford – pierderi de $632 milioane, 15% reducere a veniturilor, acțiunile au scăzut cu 42% în acest an
• General Motors – reducere de 87% a profitului în comparație cu Q1 2019, 6,2% scădere a veniturilor

Discrepanța dintre grupul câștigătorilor și cel al pierzătorilor se mărește din ce în ce mai mult, cel puțin pentru moment.

În opinia mea, cei patru giganți ai industriei tech aflați acum pe val își vor preschimba zâmbetele în rânjete după publicarea rezultatelor financiare ale trimestrului al doilea. Până acum, marile corporații au profitat de pe urma creșterilor business-ului cloud și de pe urma telemuncii.

Dar economia nu uită și nu iartă pe nimeni – peste 30 milioane de oameni și-au depus cererile pentru șomaj în ultimele șapte săptămâni, iar viitorul nu sună deloc roz.   

Indiferent de câți bani va arunca Banca Centrală a Statelor Unite în economie, consumatorii sunt speriați și își țin rezervele financiare la ciorap. În aceste circumstanțe, eu cred că rezultatele din primul trimestru al anului reprezintă doar o victorie temporară pentru giganții din industria tech. Până la urmă, aceștia vor fi prinși din urmă de valul de tsunami care a măturat sectorul de retail, cel bancar, cel al serviciilor, al comerțului, al petrolului, divertismentului și călătoriilor.

Viitorul este cenușiu

Rezultatele financiare din trimestrul al doilea vor fi revelatorii pentru toți optimiștii din piață.

Goldman Sachs preconizează o contracție de 34% a produsului intern brut  al Statelor Unite, cu o rată a șomajului de 15%. Nu sunt deloc motive de veselie.

Retailerii americani au oprit deja plățile pentru mii de muncitori din cauza scăderii accentuate a cererii, iar cele patru runde de stimulare a economiei încercate de Fed par să nu-și fi atins scopul, cel puțin nu deocamdată.

Pe termen lung, o economie interconectată presupune ca toată lumea să fie în aceeași barcă: scăderea consumului și scăderea comerțului și a retailului aduce venituri reduse din publicitatea pentru Google, care, în schimb, contribuie la diminuarea industriei cloud, conducând la scăderea cererii de hardware, afectând astfel producătorii… și lista poate continua la nesfârșit. Ciclul nu poate fi întrerupt fără ca fiecare parte integrantă să nu fie afectată.

Transformă cărbunele în diamante

În cazul în care virusul se dovedește a fi efemer (și poate chiar reușim să-l păstrăm sub control în trimestrul al doilea), economia globală ar putea da semne de revenire în a doua jumătate a anului 2020.

Ca întotdeauna, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este să stați informați și să vă mențineți mintea limpede pentru a putea descoperi oportunități noi în mijlocul acestei pandemii.

Cu cât măsurile de carantinare vor avea un impact mai mare, cu atât va crește și șocul din piețe, recesiunea va avea repercusiuni sporite, iar oportunitățile se vor înmulți!

Știu ca este dificil să ne păstrăm calmul în aceste momente, dar sunt încrezător că cei care reușesc să facă asta, cei care caută soluții alternative de investiții (precum activele de refugiu ca aurul, platina sau chiar companiile din industria fintech) vor avea parte de o experiență de neuitat.

Viitorul meu

Am împărțit ultimul capitol în două: părerea mea personală despre cum va arăta viitorul și speranțele mele profesionale referitoare la ziua de mâine.

Părerea mea personală

Deoarece sunt investitor la rândul meu, eu văd oportunitatea de a tranzacționa SHORT acțiunile acelor companii ale căror business-uri încă nu s-au adaptat noii realități. De asemenea, pentru că sunt adeptul aplicării propriilor mele sfaturi, aș cumpăra acțiuni ale companiilor din industria tech (din grupul F.A.N.G) și le-aș păstra pe termen lung.

Opinia mea profesională

Protejarea business-ului și a angajaților: măsurile pe care le-am luat deja (telemunca pentru 99% dintre angajați, consolidarea strategiilor de stimulare a fluxului de capital, redirecționarea fluxurilor de investiții, redefinirea bugetelor, găsirea de noi domenii alternative de investiții, continuarea aplicării regulilor mele fundamentale de a face business), toate acestea vor continua să-și dovedească utilitatea.

Cu toate că ne continuăm expansiunea având deja peste 250 de angajați în întreaga lume, eu îmi doresc să reușim să ne comportăm ca și când încă am fi un start-up; o astfel de abordare ne-ar permite consolidarea poziției în piață și chiar dezvoltarea în alte direcții.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.

 “Începutul se desfășoară întotdeauna astăzi”, spunea Mary Shelley acum două secole, într-un moment rar de expresie a optimismului pentruo exponentă de seamă a romantismului.

Desigur, ea se referea doar la entuziasmul unei aventuri palpitante sau al unui nou început.

În aceste vremuri de restriște, îmi rezerv dreptul de a fi realist.  Oamenii vorbesc cu precădere despre cum va arăta lumea post-coronavirus: totul se va reîntoarce la normal, societatea își va relua cursul de dinaintea pandemiei, economiile vor renaște din propria cenușă… Eu cred altceva: cred că tot ceea ce ne încearcă acum este doar începutul unei noi ere, o eră în care nimic nu va mai fi ca înainte.

Noua ordine a lumii

Am ajuns la concluzia de mai sus observând tiparele comportamentale din jurul meu. De la disperarea tacită a micilor antreprenori care caută soluții miraculoase în insuficientele măsurile guvernamentale de stimulare economică, la băncile centrale care deja au făcut tot ceea ce era posibil tipărind bani și aruncându-i în bătaia virusului, sperând că vor remedia lucrurile, economiile își vor reveni și oamenii vor reîncepe să consume ca înainte.

Cuvântul de ordine pentru toate este FRICA. Aceasta ia diferite forme și se manifestă în diverse feluri, însă până la urmă nu este altceva decât expresia sentimentului primordial care ne-a marcat existența, FRICĂ pură și nealterată.

Din punctul de vedere al business-urilor, frica are efecte devastatoare: dă peste cap planuri de investiții, distruge bugete, cauzează concedieri de personal, taie din fașă inovația, cercetarea și dezvoltarea, afectează perspectivele investiționale și multe altele. Toate aceste lucruri nu sunt doar opinii personale fără niciun temei, ci pur și simplu reprezintă realitatea care ne înconjoară.  Fac parte din noua lume.

Precedentul Wuhan

Să nu ne mințim pe noi înșine: nu vorbim despre un exercițiu de imaginație, vorbim despre ceva ce a fost deja încercat. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă relaxarea restricțiilor și măsurile de repornire a economiei din orașul care era, până nu acum mult timp, epicentrul noii lumi: Wuhan, China.

Pentru locuitorii din Wuhan, anunțul din 8 aprilie referitor la ridicarea interdicțiilor de călătorie a venit ca o gură de aer proaspăt după 76 de zile de carantină totală, cu măsuri draconice care au ținut toată lumea în case.

O lună mai târziu putem observa că magazinele rămân închise, restaurantele operează ca centre pentru livrare rapidă a mâncării, business-urile generează profituri apropiate de zero, producția este încă în piuneze, iar falimentul este status quo-ul. Economia locală s-a contractat deja cu cel puțin 40%, iar perspectivele nu sunt deloc roze.

În ciuda inițiativelor de stimulare impuse de către statul chinez, economia nu pare să-și revină. Metropola de 11 milioane de locuitori, odată-înfloritoare, este în carantină mentală.  Anxietatea este termenul care definește starea de spirit din Wuhan.

 Angajații care beneficiau de luxul de a putea lucra de acasă nu vor să se mai întoarcă la birou. Nimeni nu mai frecventează sălile de fitness, restaurantele, cinematografele, spa-urile, sălile de jocuri, mall-urile, agențiile de turism sau saloanele de înfrumusețare. Viața din Wuhan, nici pe plan personal, nici pe plan profesional, nu mai seamănă cu cea de acum câteva luni.

Până nici autoritățile despotice și autocrate din China nu știu ce se va întâmpla, cum să se pregătească pentru viitor sau ce altceva să facă dacă lucrurile vor continua să nu dea rezultate. Totul pare un proces de încercare și eroare pentru Wuhan, pentru China și, în curând, pentru restul lumii.

Un amestec de informații contradictorii

Până acum, lista cu lucrurile pro și contra include majoritatea măsurilor și pașilor despre care auzim zi de zi atunci când deschidem televizorul sau intrăm pe Internet:

Carantina

A.  Sigur funcționează!

B.  S-ar putea să nu funcționeze, e prea devreme să spunem, vezi ce s-a întâmplat în Statele Unite cu protestatarii!

Ventilatoarele

A.  Vitale pentru a susține viața în timpul acestor vremuri grele!

B.  De fapt, studiile arată că nu prea fac mare lucru!

Remdesivir

A.  Vaccinul miraculos care ne va vindeca pe toți!

B.      Testele au arătat ca nu are niciun efect benefic și că, din contra, ar putea înrăutăți lucrurile!

Hidroxiclorochină

A.  Cineva a spus că asta l-a vindecat!

B.  Studii medicale intensive nu au depistat nicio legătură relevantă între hidroxiclorochină și evoluția coronavirusului

Fumătorii sunt mai bine protejați

A.  Plămânii lor sunt mai obișnuiți cu condiții respiratorii precare!

B.  Cum poate sa fie chestia asta adevărată, doar fumatul ucide!

Soluția este să aplatizăm curba de răspândire

A.  Sună valid și chiar ar putea să funcționeze!

B.  Nu există încă vreo dovadă că aceasta este soluția pentru obținerea imunizării colective!

Pentru fiecare afirmație se găsesc alte câteva sute, dacă nu chiar mii, de articole, pseudo studii, rapoarte sau analize etc care să o combată, sporind astfel nesiguranța generală asupra a ce ne poate rezerva viitorul.

Totuși, pentru omul de rând și pentru business-urile de multe milioane sau miliarde de dolari, lucrurile stau cam așa:

· profiturile și veniturile se prăbușesc

· câștigurile ating noi valori minime

· zeci, dacă nu chiar sute de milioane de oameni și-au pierdut sau urmează să-și piardă locurile de muncă

· productivitatea este foarte scăzută

· motivația devine un bun în pragul dispariției

· oamenii inventează motive pentru a rămâne în casă, acolo unde se simt în siguranță

· sectoare întregi de activitate se închid

· lumea business se transformă, alături de noi toți

Până când Sfântul Graal, vaccinul, va deveni disponibil, anxietatea pe care am descris-o în rândurile de mai sus va continua să crească.

Cum ar putea arăta viitorul?

Deoarece chiar și cele mai optimiste scenarii medicale nu prevăd apariția unui vaccin mai devreme de 18 luni, Covid-19 devine treptat parte componentă a vieților noastre.

Cu toate acestea, pregătirea pentru un nou val al pandemiei se desfășoară deocamdată doar la nivel declarativ, întrucât nimeni nu știe ce ne va rezerva viitorul. Precauția este atributul cheie pe care cu toții ar trebui să-l învățăm, atât în viața personală, cât și în cea profesională.

Nu toată lumea reacționează la fel, așa cum nu toată lumea poate lucra de acasă. Culturile diferă, măsurile de carantină ne afectează pe fiecare în mod diferit, băncile centrale intervin în diverse moduri asupra piețelor, politicile guvernamentale care pot da roade in Wuhan ar putea să eșueze în Milano… și lista poate continua la nesfârșit.

Cu toții suntem diferiți, iar acum trebuie să facem front comun împotriva unui dușman și a unui țel comun. Trebuie să supraviețuim, să ne adaptăm și să prosperăm din nou.

Stai în siguranță; rămâi sănătos!

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn

În plină criză COVID-19, antreprenorii trebuie să își depășească condiția și să adreseze nu doar conservarea, ci și scalarea businessului propriu la noile realități economice.

A da societății - și economiei - o parte din câștigurile proprii este o necesitate, nu doar un gest frumos sau o modalitate de a obține deduceri fiscale. Capitalul privat și posesorii lui sunt unele dintre cele mai eficiente arme de luptă împotriva declinului economic.

Lecția lui Warren Buffett și a lui Bill Gates

În 2010, când au lansat inițiativa Giving Pledge (“Promisiunea de a da”), în traducere aproximativă), Warren Buffett, Bill și Melinda Gates au pornit de la o constatare simplă, legată de zecile de miliarde pe care le aveau în cont: niciun fel de suplimentare a cheltuielilor sau aranjamentelor financiare personale nu le-ar fi asigurat un surplus de bunăstare și fericire.

Așa a apărut inițiativa, căreia, între timp, i s-au alăturat în jur de 200 de miliardari. Anul trecut, totalul fondurilor celor 200 - printre care se numără Mark Zuckerberg, Larry Ellison sau Elon Musk - era de aproximativ un bilion (o mie de miliarde) de dolari. Iar totalul donațiilor se ridica la 500 de miliarde de dolari.

Suma e foarte apropiată de pachetul de fonduri de 590 de miliarde de dolari agreat de miniștrii de finanțe ai țărilor Uniunii Europene la începutul lui aprilie 2020, pentru revenirea din criza COVID-19. Un grup de persoane private are o forță financiară comparabilă cu una dintre principalele federații economice ale lumii.

Dar interesant este și mecanismul Giving Pledge - singurele condiții obligatorii sunt:

• donarea a mai mult de jumătate din fondurile personale și
• asumarea publică a gestului

A doua condiție elimină foarte simplu discuția referitoare la filantropia anonimă și încurajează donatorii să se transforme în avocați publici ai cauzelor susținute. În rest, aceștia au libertatea de a sponsoriza orice tip de inițiativă, de la cercetări medicale la artă, locală sau globală, pentru binele comun. Se întâlnesc și schimbă idei, se pot ralia unora și acelorași inițiative sau unor proiecte separate.

De ce are succes?

Mecanismul lax al Giving Pledge a avut succes și a oferit o lecție utilă, demonstrând că se pliază foarte bine pe atuurile pe care antreprenorii le au în demersurile altruiste:

• capacitatea de a analiza rapid și pertinent o situație, transformarea analizei în strategii concrete și materializarea lor imediată în planuri de acțiune, stabilirea de obiective realiste și evaluare în timp real a performanței
• deciziile rapide, personale asupra priorităților și a pașilor de urmat
• capacitatea de a operaționaliza decizii de principiu, traducerea scopurilor abstracte în obiective măsurabile pe termen mediu și scurt
• mecanisme eficiente de feedback și control, care includ adaptabilitatea la schimbări ale situațiilor avute în vedere
• abilități deosebite de negociere care pornesc de la prestanța și valența antreprenorială a donatorilor, dar și de la practica remarcabilă de business a acestora.

Prin comparație, ca exemplu de „remiză” politică, în criza COVID-19, republicanii și democrații americani nu se pot înțelege asupra destinațiilor sumelor de stimulare a economiei. Primii ar dori ca acestea să susțină mai ales business-urile mici, iar cei din urmă ar dori o infuzie de bani în categoriile sociale defavorizate și sistemul de sănătate. În negocierile din Uniunea Europeană, se conturează tot mai clar o opoziție între țările sudice, grav atinse de Coronavirus, și cele nordice, mai interesate de susținerea economiei continentale.

Ce concluzii deriva de aici?

Desigur, a ne vedea cu toții egali cu Bill Gates sau Mark Zuckerberg e lipsit de bun simț.

A vedea modele în antreprenorii celebri e însă de dorit, mai ales că în România, filantropia autohtonă, eficientă și aclamată social a lipsit până acum, până în punctul în care cuvântul “filantrop” e unul ciudat sau folosit numai în romane.

Din acest punct de vedere, merită să ne raportăm mai degrabă la precursorii filantropilor uriași ai momentului – giganți la rândul lor, dacă ne gândim la Andrew Carnegie sau John D. Rockefeller. Aceștia au preferat inițiativele globale față de cele locale. Dacă Carnegie a construit, fizic, numeroase instituții pe care le-a numit după sine, Carnegie Hall fiind cea mai cunoscută, un Rockefeller a finanțat rezolvarea unor probleme tipic americane, ca educația femeilor de culoare. Le putem lua exemplul și acționa în spiritul actelor lor filantropice.

Chiar dacă resursele noastre sunt mai puține, să reflectăm la faptul că John D. Rockefeller a făcut primul act de binefacere la vârsta de 16 ani, când și-a început cariera în postura umilă de contabil. Conștiincios, a trecut atunci în registre o donație echivalentă cu 6% din venitul personal. Iar ulterior a ajuns ceea ce azi considerăm a fi, după echivalarea sumelor, cel mai bogat om al tuturor timpurilor.

Pași către viitor

Spiritul antreprenorial este, prin natura lui, unul gregar care se preocupă nu doar de binele individual, ci urmărește prin mutări de natură economică, un „bine” mai mare decât suma componentelor sale. Consider că este de datoria morală a fiecărui antreprenor care se respectă să întoarcă o parte din beneficiile de care se bucură înapoi către societatea care i-a mijlocit atragerea respectivelor beneficii în primă instanță.

Filantropia este prin definiția ei, o prietenie sau dragoste față de oameni. Ce alt moment mai bun de a-ți manifesta aceste sentimente decât unul de criză economică?

Mă poți urmări pe Twitter și LinkedIn