Am auzit vorbindu-se despre „seed funding” sau „seed capital”, dar cea mai cunoscută denumire pentru acest tip de capital este „seed money”. În rândurile următoare, îmi propun să îți explic unde găsești „seed money” și care sunt avantajele sale.

În principiu, e cât se poate de ușor de înțeles: „seed money” sunt banii de care ai nevoie pentru a pune pe picioare o afacere, până când aceasta începe să producă rezultate. Cu alte cuvinte, banii pe care i-ai folosit ca investiție inițială vor genera la rândul lor mai mulți bani.

Asta face, sau urmărește să facă, orice tip de afacere aflată la început de drum. În accepțiunea strictă a termenului, un startup nu este însă orice fel de afacere aflată la început. Să spunem că vrei să pui pe picioare o fermă de familie, cu câteva zeci sau sute de oi, care să producă lactate bio, de calitate excepțională și cu specific local. Vei avea nevoie, desigur, de „seed money”. Apoi, poți ajunge ca în câțiva ani să dezvolți un mic business care va genera probabil o cifră de afaceri de sute de mii de euro pe an și se va menține la aceleași dimensiuni mult timp, asigurând prosperitatea unei familii.

 

Poate că la un moment dat un concern global de lactate va dori să cumpere ferma și brandurile ei, dar familia se va opune, fiindcă știe că orice fel de extindere sau includere într-o companie globală va diminua specificul artizanal al producției între timp premiate și nu are ambiții materiale care depășesc lipsa oricăror griji, oricum asigurate la volumul de business din momentul respectiv.

E foarte bine că există astfel de afaceri și încă mai bine că producția locală este încurajată de foruri precum Uniunea Europeană, însă startup-urile sunt cu totul altceva.

Ambițiile și logica startup-urilor

Un startup este definit în primul rând de componenta tehnologică, aproape obligatoriu digitală, care poate genera inovație în cele mai diverse domenii. Inovația presupune crearea de piețe sau segmente de piață, de produse și servicii noi, plus un comportament de business disruptiv.

Dacă revenim la exemplul cu ferma de familie, aceasta ar putea intra într-o colaborare foarte interesantă cu un business inovativ, care propune gestiunea produselor prin sistemul Blockchain, descris într-un serial anterior. Ferma ar obține o evidență foarte precisă, cu monitorizarea fiecărui lot din orice tip de produs lactat, până la grupul de animale de unde a pornit. Desigur că ferma nu ar deveni disruptivă făcând asta, dar startup-ul pe care îl presupunem specializat în aplicarea Blockchain-ului la afacerile agricole de familie este disruptiv.

Seed funding și stadiile succesive de finanțare

Dacă business-ul de lactate poate funcționa foarte ușor la nivelul unei afaceri de familie, nu același lucru se poate spune și despre un startup care și-ar propune să folosească Blockchain-ul în agricultură. Acesta va avea nevoie de numeroși clienți și o piață globală pentru a deveni profitabil și relevant. Afacerile bazate pe tehnologie sunt în esență exact opusul afacerilor de familie: o componentă de creștere exponențială, care tinde aproape fără excepție către așa-numitele Mergers & Acquisitions, adică vânzarea către business-uri mari, globale. O alternativă ar fi listarea pe bursele de valori.

Urmărind logica de mai sus, „seed money” reprezintă doar stadiul inițial al finanțării. Odată ce se apropie de break-even (momentul în care cheltuielile și veniturile sunt egale), startup-urile intră în vizorul unor fonduri de investiții sau firme de Venture Capital, care vor să extindă ideile bune și profitabile deja pusă în aplicare. Pentru aceste categorii, „seed money” vin cu obligații oarecum mai laxe, bazate pe calcule economice mai puțin seci și termene mai generoase, dar și cu beneficii substanțiale dacă investesc din timp.

Unde găsești „seed money”?

Desigur, un business care de-abia trece de la stadiul de proiect la realitatea concretă poate obține finanțări mai reduse decât unul care deja a trecut pe profit, iar potențialii finanțatori sunt mai puțini. Aș enumera trei categorii principale:

1. Familie și prieteni – ți-e rușine să le ceri sprijinul financiar? Dacă da, poate că nu crezi atât de tare pe cât ar trebui în ideea ta. Uită de complexe și gândește-te că nu le ceri nimic gratis, ci, dimpotrivă, le oferi șansa de a participa la o afacere de pe urma căreia vor avea mari satisfacții materiale. În plus, vor schimba lumea alături de tine.

În orice caz, acest tip de finanțare este de bază și trebuie accesată cât mai repede. Dacă nu poți obține bani, atunci obține servicii (de la transport cu mașina la design grafic, presupunând că ai un apropiat care se ocupă cu așa ceva), dar nu pe gratis, ci în schimbul unor beneficii.

2. Angel Investors/Business Angels – categoria în care mă regăsesc și eu. Spre deosebire de familie și prieteni, aici e vorba de investitori cu o specializare foarte precisă: evaluarea și optimizarea afacerilor în stadiul incipient. Comparativ cu Venture Capitalists, care sunt în principal axați pe profit, Angel Investors sunt orientați mai degrabă către inovație și dispuși să riște. Pe lângă susținerea financiară, de la un adevărat Angel Investor vei beneficia și de un mentorat de business care te va ajuta foarte mult, dacă acesta are numeroase startup-uri la activ.

3. Crowdfunding și peer-to-peer lending– crowdfunding-ul, finanțarea online de la un mare număr de donatori, pe site-uri precum Kickstarter sau Indiegogo, este o idee care a prins tot mai multă avânt în ultimii ani. Crowdfunding-ul se potrivește foarte bine proiectelor cu o componentă artistică sau socială. Finanțatorii primesc diferite beneficii care pot ajunge chiar până la produsul în sine sau versiuni serie limitată ale acestuia. De pildă, proiectul Lampster, inițiat de doi antreprenori români, a obținut în acest mod o finanțare de 1,3 milioane de dolari.

În schimb, peer-to-peer lending-ul este o noutate pe piețele financiare, prin care antreprenorii pot obține sprijinul unui număr mai extins de investitori sub formă de împrumut, cu ajutorul unor platforme fintech. În momentul de față, și noi la CAPEX.com lucrăm la o astfel de facilitate.

Ce doresc finanțatorii în schimbul „seed money”?

 

Beneficiile obținute de Angel Investors sau de alte tipuri de finanțatori pot fi grupate în două categorii principale.

Acțiuni în cadrul companiei. Calitatea de asociat (de regulă minoritar) va aduce beneficii la momentul rundelor de finanțare ulterioare, de tip Venture Capital, al listării pe bursă sau al vânzării către o companie globală.

Returnarea investiției cu profit. Are loc după ce business-ul trece pe profit; în acest sistem participarea la seed funding este atestată de hârtii de valoare din clasa obligațiuni (bonds).

Nu cred că este cazul să detaliez mai mult problema, chiar dacă acordurile dintre investitori și antreprenori pot fi foarte diverse. Important este doar ca acestea să fie clare în principiu, fiindcă instrumentele financiare și contabile sunt ușor de identificat ulterior.

De ce volum de „seed money” ai nevoie?

 

Presupun că intuiești răspunsul: depinde foarte mult de tipul de startup pe care l-ai proiectat. Spre exemplu, un startup care își propune să creeze produse fizice ar putea fi mai costisitor decât unul care pune la punct un software interesant – dar lucrurile ar putea sta și invers, în funcție de ambițiile softului respectiv. E bine să reții câteva aspecte:

• Angel Investors aduc un aport de ordinul zecilor de mii de euro. Sutele de mii și milioanele de euro sunt rare pe această piață.
• De „ seed money” poți beneficia doar în primii ani ai afacerii. Va fi greu să convingi pe cineva că merită investit într-o idee care nu a realizat profit timp de 10 ani sau într-o companie care abia mai funcționează după acest interval de timp.
• Cash flow-ul este la fel de important ca totalul finanțărilor. Cel mai adesea, nu vei putea să obții de la început finanțări care să acopere costurile primilor câțiva ani. Va trebui să-ți faci un plan care să includă estimări de costuri pentru fiecare trimestru și să îți aloci investitorii potriviți pentru fiecare volum de „seed money” necesar. Desigur că acest plan va fi într-o continuă remaniere , în funcție de evaluarea strategiilor de abordare deja aplicate. Dar fără finanțări ritmice, ideea ar putea să moară.

 

„Seed money” și ideea win-win

Dacă te miră faptul că nu am făcut nicio referire la bănci, află că logica startup-urilor, așa cum am descris-o mai sus, a început să prindă contur după spargerea bulei Dot Com (prăbusirea companiilor de internet din preajma anului 2000) și după criza economică din 2007-2009.

Având prin experiența acestor două evenimente nefericite, băncile au devenit mult mai reticente în acordarea de finanțări, atât din punctul de vedere al dobânzilor, cât și din cel al obligațiilor legale. Antreprenorii hotărați s-au orientat în mod natural către alte categorii de finanțatori – și bine au făcut, fiindcă impulsul lor a creat sau extins segmente inovative ale pieței de capital, în care persoanele fizice cu bani au reușit să-și pună disponibilitățile materiale la lucru.

E cazul să te gândești la asta, atunci când ceri o finanțare: dacă ideea ta e convingătoare, vei primi, dar vei si oferi, pe termen lung. Există destule startup-uri care nu reușesc, desigur. Cu toate acestea, „seed money” fac parte dintr-o zonă de business în care ideea win-win (câștigă ambele părți) își are locul.

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.