Mi-am dedicat o bună parte din ultimii 10 ani pentru crearea și dezvoltarea startup-urilor. Mereu am căutat să construiesc modele de business de succes, întrucât sunt un antreprenor mereu deschis către noi provocări. 

Anul acesta a fost și încă este unul special din motive pe care le cunoaștem cu toții. De aceea, m-am gândit că ar fi o idee bună să vă împărtășesc câteva dintre gândurile mele cu privire la ultimele evenimente din domeniul meu de expertiză. Mă voi concentra pe companiile emergente din Europa, însă voi face și câteva paralele cu piața din Statele Unite. 

Premiza 

Multe dintre companiile de azi se confruntă cu o criză profundă de identitate, pe măsură ce recesiunea globală căpătă din ce în ce mai mult contur. Pandemia de noul coronavirus a oprit creșterea economică și a condus la atingerea unor valori alarmante a ratei șomajului, forțând guvernele europene să găsească noi modalități pentru evitarea colapsului. În timp ce politicienii sunt concentrați pe redresarea economiilor, criza poate semnala un nou început pentru startup-urile europene. Așa să fie oare?

O analiză detaliată a statisticilor  

Finanțarea startup-urilor a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020. Această reducere poate părea importantă, dar cu toate acestea este mai ridicată cu un miliard de dolari față de cifrele din 2018. Și încă ceva: în 2019 au fost înregistrate cele mai mari finanțări pentru startup-uri din istorie. 

 

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, trebuie să știi că 904 startup-uri europene au primit finanțări în valoare de minimum 2 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2020. În 2019, numărul companiilor care au beneficiat de acest avantaj a fost de aproximativ 1.000. În ceea ce privește piețele cu cele mai mari finanțări, Marea Britanie conduce dupa primele șase luni ale anului curent, cu cifre de două ori mai mari decât ocupanta locului doi, Germania. Franța, Suedia și Elveția urmează în clasament.

 

Comparația dintre Europa și America de Nord, Tărâmul Tuturor Oportunităților, este inevitabilă. Companiile de pe Bătrânul Continent au primit finanțări record de la începutul anului 2018 și până la finalul anului 2019, în vreme ce anul 2018 a fost apogeul pentru firmele din Statele Unite.

Nu vreau să vă plictisesc și cu alte statistici, așa că vă voi prezenta motivele mele pentru care am ajuns la concluzia ca startup-urile din Europa au un viitor luminos. Și da, are legătură cu răspunsul foarte rapid și prompt al Europei la provocările pandemiei.

Gestiunea crizei în Europa – un exemplu de urmat 

Multe țări europene au reușit să controleze pandemia de coronavirus mult mai eficient decat Statele Unite. De asemenea, europenii au luptat pentru păstrarea locurilor de muncă ale angajaților, stopând șomajul să crească accentuat, cum s-a întâmplat în America.

Așadar, startup-urile de pe continentul nostru sunt mai pregătite ca niciodată să angajeze oamenii disponibilizați din Statele Unite. Și aceștia nu sunt nici puțini și nici slab calificați. Ce altă oportunitate mai bună poate exista pentru business-urile europene?

Desigur, domeniile cu cel mai mare potențial pe termen scurt și mediu sunt cele care au primit cele mai importante injecții de capital în ultima vreme: biotehnologie, e-commerce, știință și sănătate. O mențiune specială pentru companiile de e-commerce ce au înflorit la propriu pe durata pandemiei.

Numeroase startup-uri europene din sectoarele menționate mai sus au lansat produse de toate felurile și în toate formele pentru combaterea noului coronavirus. Puțini își puteau permite să dea cu piciorul unei astfel de șanse pentru a arăta de ce sunt în stare. 

Trei noi startup-uri europene au depășit bariera de 1 miliard de dolari 

Trei startup-uri europene s-au alăturat grupului select de unicorni (companii cu o capitalizare de piață de peste 1 miliard de dolari) de-a lungul primei jumătăți din 2020. 

Două injecții de capital mai consistente (una în valoare de 240 milioane de dolari și alta de 35 milioane de dolari) au fost sufciente pentru ca firma germană Lilium să ajungă la 1 miliard de dolari în iunie. Compania berlineză activează în industria aeriană.

Compania britanică Cazoo s-a alăturat de asemenea cercului de unicorni europeni și a reușit această performanță într-un timp record, la doar 18 luni de la fondare. Cazoo deține o platformă de vânzare a mașinilor second-hand.

Workhuman, cu sediul în Dublin, este cel de-al treilea startup care a ajuns la peste 1 miliard de dolari capitalizare de piață. Compania oferă soluții software clienților din lumea întreagă și a reușit sa atingă suma de 1.2 miliarde de dolari cu ajutorul mai multor finanțări recente, dintre care cea mai importantă a fost în valoare de 122 milioane de dolari.

Evoluția startup-urilor românești 

Despre startup-urile din România voi vorbi mai pe larg, pentru că un anumit aspect mi-a atras atenția în mod deosebit.

Potrivit unui studiu recent publicat de Dealroom, România ocupă primul loc în topul țărilor din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile în start-upurile locale din ultimii șapte ani. Începând cu 2013, start-upurile românești au primit finanțări de 1.3 miliarde de dolari, la fel ca cele estoniene. Polonia se află pe locul al treilea, cu investiții de 900 milioane de dolari, urmată de Lituania (600 milioane de dolari) și Ungaria (300 milioane de dolari).

În ultimii 10 ani, Europa Centrală și de Est a lansat opt unicorni. Doi dintre aceștia sunt din România: UiPath, o companie specializată în soluții software, recent evaluată la peste 10 miliarde de dolari* și eMAG.

*UiPath este de fapt decacorn, întrucât a depășit bariera de 10 miliarde de dolari. 

În prima jumătate a anului 2020, peste 20 de startup-uri românești au primit finanțări de la fonduri de capital de risc, business angels și alte surse de crowdfunding. 

Întrebarea de un milion de puncte – să lansezi sau să nu lansezi un startup în 2020? 

Cred cu tărie cu startup-urile europene vor fi în centrul atenției în perioada următoare, în fața celor americane și asiatice. Doar timpul îmi va arăta dacă am dreptate sau nu. Până atunci, eu rămân optimist. 

Urmărește-mă pe Twitter și LinkedIn.